Guvernul a pregătit o serie de măsuri cuprinse într-un proiect de lege destinat relansării economice, stimulării investițiilor și creșterii competitivității, vizând modernizarea prin investiții autohtone și mobilizarea capitalului către sectoare cu valoare adăugată mare.
Știrile ProTV vă prezintă principalele măsuri prevăzute în proiectul pus în transparență de Ministerul Finanțelor.
Sprijin pentru investițiile strategice și scheme de ajutor de stat
Guvernul instituie un cadru pentru finanțarea investițiilor strategice prin granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă sau aport la capital.
În pragramul de relansare economică, investițiile strategice sunt acele proiecte mari, de minimum 1 miliard de lei, realizate în România, care au impact semnificativ asupra economiei și contribuie la cel puțin un obiectiv de politică publică – precum dezvoltarea regională, competitivitatea, inovarea, tehnologiile verzi, cercetarea sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.
Astfel de investiții pot fi finanțate parțial de stat prin ajutoare de stat, trebuie să genereze un efect multiplicator în economie, iar companiile care le implementează trebuie să demonstreze soliditate financiară (capital minim de 25 milioane lei pentru firme noi, respectiv cifră de afaceri medie și active de minimum 50 milioane lei pentru firmele existente).
Trebuie precizat că sunt prevăzute scheme de ajutor de stat specifice pentru:
- Investiții în clustere de competitivitate și industria prelucrătoare cu deficit comercial.
- Valorificarea materiilor prime critice și strategice, precum și tehnologii „zero net”.
- Cercetare, dezvoltare și tehnologii înalte.
- Industria de apărare și convergența regională.
- Societăți nou-înființate de către cetățeni români din diaspora.
Facilități și modificări ale Codului Fiscal
Proiectul de lege prevede modificări substanțiale ale Codului Fiscal, structurate pe mai mulți piloni meniți să modernizeze activitatea economică și să stimuleze investițiile.
Principalele facilități fiscale și măsuri de modernizare prevăzute în proiect
- Credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: Contribuabilii pot beneficia de un credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile pentru activități de cercetare-dezvoltare, care se scade din impozitul pe profit sau cel minim pe cifra de afaceri.
- Amortizarea superaccelerată: Pentru activele noi (echipamente tehnologice, mașini, instalații) achiziționate și puse în funcțiune în anul 2026, se poate aplica o metodă de amortizare prin care, în primul an, se poate recupera până la 65% din valoarea fiscală a activului.
- Plafonul TVA la încasare: Acesta este actualizat la 5.000.000 lei pentru perioada 1 martie – 31 decembrie 2026 și la 5.500.000 lei începând cu 1 ianuarie 2027.
- Microîntreprinderi: Se îmbunătățesc condițiile de încadrare, plafonul veniturilor fiind stabilit la echivalentul în lei a 100.000 euro.
Recompensarea bunilor contribuabili la bugetul de stat
Pentru firme, proiectul introduce o bonificație fiscală de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, aplicabilă atât plătitorilor de impozit pe profit, cât și celor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, inclusiv în situația în care se aplică impozitul minim pe cifra de afaceri.
Facilitatea nu presupune o plată în numerar, ci o reducere a sarcinii fiscale prin compensarea automată cu alte obligații bugetare ale contribuabilului. Pentru a beneficia de această bonificație, firmele trebuie să fi depus toate declarațiile fiscale la timp, să fi achitat integral impozitul aferent anului 2025 și să nu aibă alte datorii restante la buget la data-limită de declarare. Dacă ulterior apar rectificări care majorează obligația fiscală cu peste 3%, bonificația se anulează.
Pentru persoanele fizice, facilitatea constă într-o bonificație de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în 2025, care reduce direct suma de plată. Spre deosebire de firme, contribuabilul persoană fizică trebuie să calculeze și să evidențieze explicit această bonificație în declarația unică. Pentru a beneficia de reducere, persoana fizică trebuie să depună declarația unică până la 15 aprilie 2026 și să achite integral, până la aceeași dată, impozitul pe venit, CAS și CASS datorate pentru anul 2025 (prin plată sau compensare).
Facilități pentru piața de capital și fondurile de pensii
Companiile beneficiază de o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal pentru cheltuielile aferente procesului de admitere la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată. Această facilitate se extinde și asupra cheltuielilor de menținere la tranzacționare înregistrate în primul an fiscal ulterior admiterii.
Deduceri pentru investitorii persoane fizice: Se introduce o deducere fiscală pentru sumele plătite în scop personal pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și titluri de participare la ETF-uri (Exchange Traded Funds). Limita deducerii este de echivalentul în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
Proiectul de relansare economică include și o reformă a cadrului investițional pentru fondurile de pensii și menținerea stimulentelor pentru pensiile facultative. Astfel, ar putea avea loc o extindere a limitelor de investiții pentru Pilonul II. Se ajustează limitele pentru investițiile private de capital realizate de administratorii fondurilor de pensii administrate privat.
- Procentul de investiții în acțiuni la societăți sau titluri de participare la fonduri de investiții private de capital (din România sau UE/SEE) poate fi majorat de la 1% până la 5% din valoarea totală a activelor fondului.
- Această majorare este permisă în situația în care statul român sau Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) dețin acțiuni sau participații în acele entități, sau dacă investițiile sunt finanțate prin PNRR.
În plus, sunt prevăzute deduceri pentru pensii facultative și ocupaționale. Se reglementează deductibilitatea contribuțiilor la fondurile de pensii facultative (Pilon III) și ocupaționale, precum și la produsele paneuropene de pensii personale (PEPP)
Parteneriate public-privat
proiectul de lege instituie un mecanism de sprijin permanent denumit Programul 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP).
Statul își face un „fond de pregătire” pentru marile investiții public-private, astfel încât acestea să fie mai bine planificate înainte de a fi scoase la licitație. Rolul acestei facilități este să ajute autoritățile centrale și locale să pregătească proiecte mari (de exemplu, spitale, drumuri, infrastructură) înainte de a le contracta cu firme private.
Banii nu merg direct în construcții, ci în studii, analize, consultanță, documentații și evaluări de risc. Ideea este ca proiectele să fie mai solide, mai bine structurate și mai aliniate la standardele europene, astfel încât să aibă șanse mai mari de reușită și să evite problemele ulterioare.
Pentru primii trei ani (2026–2028), Programul va avea un buget de până la 25 de milioane de euro, provenit de la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor. Acești bani vor fi distribuiți către instituțiile publice (ministere, primării, consilii județene etc.) care inițiază proiecte PPP, pentru a-și acoperi costurile de pregătire a acestora și organizarea licitațiilor.
Legea mai prevede crearea unui comitet interministerial (CI3P), format din miniștri și Secretarul General al Guvernului, care va coordona politicile în domeniul PPP și va urmări evoluția acestor proiecte la nivel național. Practic, acesta va fi un for de coordonare între ministere, iar Ministerul Dezvoltării va reprezenta autoritățile locale implicate în astfel de proiecte.
