Într-o analiză publicată pe platforma Opinii BNR, Lazea avertizează că lipsa de informare a publicului și memoria scurtă sunt speculate pentru a construi versiuni convenabile ale realității, menite să mascheze dezechilibrele structurale acumulate în ultimul deceniu.
Un exemplu central este deteriorarea finanțelor publice, un proces prezentat adesea drept consecință exclusivă a ultimelor guverne, deși, în realitate, are rădăcini mult mai vechi.
România și șansa ratată a aderării la zona euro
În 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht, ceea ce i-ar fi permis să își depună candidatura pentru aderarea la zona euro. Această oportunitate a fost însă abandonată în favoarea unui model de creștere economică accelerată, indiferent de costurile macroeconomice.
Rezultatul a fost paradoxal: România a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană, dar simultan și cea mai mare inflație, cel mai ridicat deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont curent. În contrast, Bulgaria a crescut mai lent, dar mai echilibrat, iar această disciplină i-a permis să intre în zona euro începând cu 2026.
Deficitul bugetar, o problemă structurală a ultimului deceniu
Valentin Lazea respinge ideea potrivit căreia deteriorarea finanțelor publice ar putea fi pusă exclusiv pe seama guvernelor recente. Deficitul bugetar a crescut inclusiv în anii de creștere economică robustă (2017–2019) și în anii electorali, devenind o caracteristică constantă a politicilor fiscale din ultimii zece ani.
Această evoluție reflectă o opțiune politică generalizată pentru stimularea consumului și relaxarea fiscală, acceptată nu doar de guverne, ci și de mediul de afaceri și de populație.
În ultimul deceniu, sectorul privat a beneficiat de un regim fiscal extrem de permisiv. Printre facilitățile acordate se numără scutiri de impozite și contribuții sociale pentru sectoare întregi, definirea largă a microîntreprinderilor cu tratament fiscal preferențial și menținerea unor rate de impozitare semnificativ mai mici decât în alte state din regiune, inclusiv Polonia.
La acestea s-au adăugat tolerarea capitalizării insuficiente a firmelor și a evaziunii fiscale, în special în zona TVA, ceea ce a afectat grav veniturile bugetare.
Beneficiile acordate populației și costul real al acestora
Și populația a beneficiat masiv de politici fiscale relaxate: gratuități la transport, vouchere de masă și vacanță, prețuri subvenționate la energie și combustibili, precum și impozite foarte reduse pe proprietate.
Astfel de măsuri pot fi susținute de un stat cu buget echilibrat, subliniază Lazea, nu de unul care se îndatorează constant pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Consum versus investiții: o alegere greșită
Un alt dezechilibru major identificat de economistul-șef al BNR este privilegierea creșterii bazate pe consum în detrimentul investițiilor. În jumătate din ultimii zece ani, consumul final a crescut mai rapid decât formarea brută de capital fix, iar în șapte ani din zece consumul a depășit chiar ritmul de creștere al PIB.
Această structură a creșterii face dificilă finanțarea datoriei publice pe termen lung și reduce capacitatea economiei de a genera venituri sustenabile.
În final, Lazea califică drept lipsită de onestitate criticarea guvernului Bolojan pentru măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni. În lipsa acestora, România s-ar fi confruntat cu riscul incapacității de plată, retrogradarea la categoria „junk” de către agențiile de rating și imposibilitatea de a plăti pensii și salarii fără recurgerea la tipărirea de bani.
Datorită acestor măsuri, economia a evitat recesiunea, costurile de finanțare au scăzut, iar deficitul bugetar a fost redus peste așteptări. Mai important, spune Lazea, au fost făcuți pași concreți pentru schimbarea modelului de creștere, de la consum către investiții.
Platforma de opinii a BNR este un „forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție”, după cum se precizează pe site.
