Câştigul salarial mediu lunar net a scăzut în august cu aproape 3%, până la 3.275 lei

62141560
Shutterstock

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost în luna august 5.337 lei, cu 131 lei (-2,4%) mai mic decât în luna iulie, în timp ce câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.275 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 97 lei (-2,9%), potrivit datelor I

”În luna august 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.337 lei, cu 131 lei (-2,4%) mai mic decât în luna iulie 2020. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.275 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 97 lei (-2,9%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (7.431 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.704 lei)”, arată datele INS, conform News.ro. 

În august 2020, comparativ cu august 2019, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6%.

În ceea ce priveşte câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 104,8% pentru luna august 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 97,1% pentru luna august 2020 faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 220,4%, cu 6,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2020.

În luna august 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2020 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanţă, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţialăa salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 11,5% şi 14% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5% şi 8,5% în fabricarea produselor textile, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), alte activităţi industriale n.c.a., depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi aeriene, captarea, tratarea şi distribuţia apei; între 3% şi 5% în extracţia minereurilor metalifere, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor mijloace de transport, tranzacţii imobiliare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi de poştă şi de curier.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici, arealizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteriale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 5,7% în activităţi de servicii anexe extracţiei, respectiv cu 5,4% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor; între 1% şi 3% în telecomunicaţii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, transporturi pe apă, fabricarea băuturilor, alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderiale câştigului salarial mediu net, în principal ca urmare a acordării în luna precedentă a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), astfel: învăţământ (-12,1%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-2,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,2%).

Câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Articol recomandat de sport.ro
A venit replica! Mesajul lui Stefanos Tsitsipas pentru Paula Badosa, după ce iberica a spus că relația lor a fost „toxică”
A venit replica! Mesajul lui Stefanos Tsitsipas pentru Paula Badosa, după ce iberica a spus că relația lor a fost „toxică”
Citește și...
Oficial BNR: ”E normal ca băncile să aibă profit”. Cum vede Banca Națională sectorul bancar din România

Sectorul bancar din România este bine organizat, capitalizat şi eficient, capabil să sprijine economia reală şi să joace un rol important în susţinerea datoriei statului, afirmă Virgil Dăscălescu, Şef Serviciu, Direcţia Stabilitate de la BNR. 

Lactate, fructe și legume, prăjituri și vinuri românești, promovate în India. Cum pot ajunge pe cea mai mare piață din lume

Lactate, fructe și legume, prăjituri și vinuri românești vor fi promovate la Mumbai, la un târg internațional care poate permite fermierilor români să intre apoi pe piața celei mai populate țări din lume. 

Banca Transilvania a făcut prima plată inițiată de un agent AI în numele unui client. Domeniul în care excelează românii

Banca Transilvania, în colaborare cu Visa, a finalizat prima sa plată iniţiată de un agent AI în numele unui client, la un comerciant-partener al băncii, într-o etapă-pilot cu experienţe reale de comerţ asistat de inteligenţă artificială din Europa.

Recomandări
Noi detalii șocante din dosarul azilelor ilegale din Bihor. Ce a găsit DIICOT la percheziții. Viorel Pașca: „Niște tâmpenii”

Soții Florica și Viorel Pașca, dar și cei trei fii ai lor reținuți miercuri de DIICOT pentru trafic de persoane, au încercat joi să-i convingă pe judecătorii Tribunalului București că sunt nevinovați.

Aproape 500 de șoferi au rămas fără permis în 2026 după ce au fost reclamați pe site-ul MAI. Cele mai sancționate manevre

Peste 480 de șoferi au rămas fără permis anul acesta după ce au fost filmați conducând agresiv în trafic. Imaginile au fost trimise chiar de alți participanți la trafic, pe platforma Ministerului Afacerilor Interne.

Un amfibiu cumpărat în Călărași cu un milion de euro din fonduri UE nu a fost folosit niciodată. Ce spun autoritățile

Proiect european declarat nefuncțional. Un autobuz turistic plutitor, așa cum sunt cele de la Budapesta, avem și în România, la Călărași.