O analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că, între 2020 și 2026, structura prețului la pompă s-a schimbat semnificativ, în favoarea statului.
„Prețul la pompă nu mai este doar piață. Este și politică fiscală”, explică specialistul.
Aproape 70% din preț ajunge la buget
Datele analizate indică o creștere constantă a ponderii taxelor în prețul final al carburanților. Astfel, dacă în 2020 aproximativ 63% din prețul unui litru de combustibil mergea către bugetul de stat, în 2026 procentul ajunge la 69%.
Cu alte cuvinte, aproape 7 din 10 lei plătiți la pompă reprezintă taxe – accize, TVA sau alte componente fiscale.
„Asta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiți la pompă nu sunt petrol, nu sunt transport, nu sunt rafinare și nici marjă comercială. Sunt bani publici”, arată Dumitru Chisăliță.
În aceeași perioadă, prețul final al carburanților a crescut puternic.
Potrivit datelor analizate:
- Motorina: 4,73 lei/litru în 2020 → 8,67 lei/litru în 2026 (+83%)
- Benzina: 4,81 lei/litru → 8,24 lei/litru (+71%)
Creșterea este una structurală, nu doar rezultatul unor fluctuații temporare ale pieței energetice.
„Este o scumpire structurală, nu de moment”, spune Chisăliță.
Unul dintre argumentele frecvente invocate pentru scumpirea carburanților este evoluția prețului petrolului. Analiza arată însă că fiscalitatea a crescut într-un ritm comparabil sau chiar mai rapid.
Între 2020 și 2026:
- Prețul țițeiului Brent în lei/litru: +62%
- Accizele: +62%
- TVA per litru: +64–70%
Accizele au crescut semnificativ la ambele tipuri de carburant.
- Motorină: 1,73 lei/l → 2,80 lei/l
- Benzină: 1,89 lei/l → 3,06 lei/l
În paralel, și TVA-ul colectat per litru a crescut puternic, deoarece baza de impozitare este mai mare.
- Motorină: 0,92 lei/l → 1,51 lei/l
- Benzină: 0,84 lei/l → 1,43 lei/l
„Fiscalitatea nu mai este doar o componentă a prețului. Ea devine axul în jurul căruia se reconstruiește prețul carburantului”, arată analiza.
Un alt argument frecvent invocat este deprecierea leului. Datele arată însă că impactul cursului valutar este relativ redus. În perioada analizată, cursul valutar a crescut cu aproximativ 12%, mult sub ritmul de creștere al prețurilor la pompă sau al taxelor.
„Asta scoate din ecuație una dintre explicațiile reflex – că s-a dus leul. Conform datelor, nu aici este problema”, explică expertul în energie.
Pe lângă fiscalitate, analiza indică și o creștere puternică a costurilor din lanțul operațional al carburanților.
Creșterile estimate sunt:
- Transport: +407%
- Rafinare: +641%
- Distribuție: +50%
Rafinarea este segmentul cu cea mai mare creștere procentuală.
„Asta înseamnă că presiunea nu vine doar din taxe, ci și din costul efectiv de produs și livrat carburantul în România. Sistemul devine mai scump structural”, explică Dumitru Chisăliță.
Carburantul, instrument fiscal
Concluzia analizei este că structura prețului s-a schimbat fundamental în ultimii ani. În condițiile în care aproape 70% din prețul final este reprezentat de taxe, scumpirea carburanților nu mai poate fi explicată exclusiv prin evoluțiile pieței energetice.
„Când statul mărește constant ponderea taxelor, iar acestea cresc mai rapid decât materia primă, responsabilitatea nu mai poate fi transferată doar către conjunctura externă”, spune Chisăliță.
Potrivit acestuia, în actuala structură de preț, carburantul a devenit „în principal un instrument de colectare bugetară”.
„Când aproape 70% din preț este fiscalitate, scumpirea nu mai este un accident de piață. Este o alegere de politică economică”, concluzionează expertul.
