BNR da un impuls creditelor in valuta. CE modifica regulile de ipotecare

60431519

Banca Nationala a redus nivelul rezervelor minime obligatorii in valuta, trimitand astfel mai multi bani in piata, bani pe care bancile i-ar putea transforma in credite pentru populatie. In acelasi timp, imprumuturile ipotecare isi schimba regulile.

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis joi sa mentina dobanda cheie la minimul istoric de 6,25%, pentru a saptea sedinta consecutiva.

BNR a redus in schimb ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta cu scadenta sub doi ani de la 25% la 20%.

Masura i-a luat prin surprindere si pe analistii financiar-bancari, care nu se asteptau la asa ceva.

BNR nu a mai modificat nivelul rezervelor minime obligatorii din noiembrie 2009.

Citește și
ANAF: Firmele care nu depun situațiile financiare la timp pot fi declarate inactive fiscal din 2026
ANAF: Firmele care nu depun situațiile financiare la timp pot fi declarate inactive fiscal din 2026

Ce inseamna reducerea RMO

Reducerea rezervelor minime obligatorii este unul dintre instrumentele de politica monetara prin care BNR poate administra nivelul lichiditatilor de moneda nationala in sistemul bancar cu scopul mentinerii inflatiei in tintele stabilite.

Rezervele minime obligatorii in valuta sunt folosite pentru a controla expansiunea creditelor in euro, dolari sau franci elvetieni, iar reducerea lor inseamna ca Banca Centrala le da voie bancilor sa tina mai putini bani in conturile sale, drept garantie pentru imprumuturile date.

Automat, asta inseamna ca bancile au de acum in colo mai multi bani in conturile proprii, pe care i-ar putea da romanilor sub forma de imprumuturi.

Masura BNR este un semn de relaxare a politicii monetare si prin cresterea nivelului lichiditatilor din sistemul bancar, institutia condusa de Mugur Isarescu indemana la reducerea dobanzilor interbancare si implicit la ieftinirea creditelor.

Creditele ipotecare

Comisia Europeana a propus noi reguli pentru creditele ipotecare, prin care vizeaza imbunatatirea protectiei persoanelor care iau aceste imprumuturi in Uniunea Europeana.

Se incearca astfel sa se evite aparitiei unei crize precum cea sub-prime din SUA, care a stat la baza colapsului financiar din 2008.

In ce constau propunerile?

Persoanele care achizitioneaza o proprietate sau acceseaza credite garantate cu propria locuinta sunt protejate corespunzator impotriva riscurilor.

Vor fi interzise reclamele care dau asteptari false privind disponibilitatea sau costurile imprumuturilor.

Bancile trebuie prezinte conditii standard pentru ipoteci.

Bancile vor fi obligate sa evalueze capacitatea debitorului de a returna datoria.

Ce a insemnat criza sub-prime din SUA

In anii 2000, in SUA au fost acordate, succesiv, credite sub-prime (credit in credit) unor cumparatori care nu puteau rambursa imprumuturile si care, adeseori, nu stiau in ce se implica.

Unii debitori au devenit investitori speculanti, achizitionand proprietati numai pentru a le vinde la scurt timp in speranta unui profit rapid, in conditiile in care preturile cresteau.

Piata imobiliara din SUA s-a prabusit, insa, in 2007, ceea ce a afectat grav bancile americane si, ulterior, pe cele europene, unele dintre institutiile de credit avand nevoie de ajutorul statului pentru a supravietui crizei.

Cu probleme de aceeasi natura, insa mai putin serioase, s-au confruntat si state europene precum Marea Britanie, Irlanda, Spania si chiar Romania unde caderea pietei imobiliare a avut consecinte asupra economiei in ansamblu.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO A venit răspunsul iubitei, după ce medaliatul olimpic a recunoscut în direct că a înșelat-o
GALERIE FOTO A venit răspunsul iubitei, după ce medaliatul olimpic a recunoscut în direct că a înșelat-o
Citește și...
ANAF: Firmele care nu depun situațiile financiare la timp pot fi declarate inactive fiscal din 2026
ANAF: Firmele care nu depun situațiile financiare la timp pot fi declarate inactive fiscal din 2026

Firmele care nu depun situaţiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal riscă să fie declarate inactive fiscal, potrivit modificărilor aduse Codului de procedură fiscală, a anunţat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

"Condiţiile din Germania se deteriorează”. Aproape 50.000 de angajaţi din sectorul auto au fost concediați în 2025
"Condiţiile din Germania se deteriorează”. Aproape 50.000 de angajaţi din sectorul auto au fost concediați în 2025

Zeci de mii de angajaţi din sectorul auto german şi-au pierdut anul trecut locurile de muncă, potrivit unui raport publicat de Asociaţia Constructorilor Germani de Automobile (VDA), potrivit Agerpres, care citează DPA.

Turcia a înregistrat venituri din turism de 54,9 miliarde de euro într-un singur an. Cei mai mulți turiști sunt ruși
Turcia a înregistrat venituri din turism de 54,9 miliarde de euro într-un singur an. Cei mai mulți turiști sunt ruși

Turcia a avut în anul 2025 64 milioane de vizitatori, iar veniturile din turism au ajuns la 54,9 miliarde de euro.

Recomandări
Avocat român din SUA: ”Cel mai mare antidot este legalitatea”. Ce soluții au românii fără acte dacă sunt prinși de ICE
Avocat român din SUA: ”Cel mai mare antidot este legalitatea”. Ce soluții au românii fără acte dacă sunt prinși de ICE

Românii care au rămas peste termenul vizei legale în Statele Unite pot fi ridicați de pe stradă și plasați în detenție, chiar dacă nu au comis nicio infracțiune penală.

Lia Savonea, despre cererea trimisă către CCR pentru Curtea de Justiție a UE: „Nu constituie un gest de amânare”
Lia Savonea, despre cererea trimisă către CCR pentru Curtea de Justiție a UE: „Nu constituie un gest de amânare”

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a explicat motivul pentru care a fost formulată cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul pensiilor speciale.

Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ
Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă după a cincea amânare a unei decizii în legătură cu pensiile magistraţilor, că România ar putea pierde 231 milioane de euro din PNRR.