„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 8 iulie 2026, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR, conform News.ro.
Dobânda de 6,50% a fost stabilită în august 2024 și este păstrată de atunci, pe fondul unei inflații încă ridicate și a riscurilor economice.
În august 2024, după două reduceri consecutive operate în iulie și august, Banca Națională a României a coborât dobânda-cheie la 6,50% pe an. De atunci, instituția a menținut acest nivel în toate ședințele de politică monetară, inclusiv pe parcursul anilor 2025 și 2026. Deciziile au fost motivate în principal de necesitatea menținerii sub control a inflației și a stabilității prețurilor, pe fondul incertitudinilor economice generate de nivelul ridicat al inflației, măsurile fiscale și evoluția prețurilor la energie. Totodată, banca centrală a urmărit să păstreze un echilibru între combaterea inflației și evitarea unei încetiniri prea accentuate a economiei.
Economia rămâne slabă, dar apar primele semne de revenire
BNR arată că economia României a stagnat în primul trimestru din 2026, după contracția din ultimele luni ale lui 2025. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul chiar s-a redus cu 1,2%.
Principala cauză este slăbirea consumului populației, în timp ce investițiile au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent. Exporturile și importurile au scăzut, iar deficitul de cont curent a rămas ridicat.
Datele din trimestrul al doilea indică însă o ușoară redresare. Comerțul cu amănuntul își reduce ritmul de scădere, construcțiile înregistrează un avans important, însă industria continuă să fie afectată. Per ansamblu, economia dă semne de stabilizare, fără a intra încă într-o fază de creștere solidă.
BNR constată că inflația s-a accelerat în aprilie și mai, ajungând la 10,85%, după ce în martie era de 9,87%. Creșterea nu a fost determinată de o explozie generalizată a cererii, ci în special de factori punctuali: scumpirea gazelor naturale, a carburanților, a prețurilor administrate și majorarea chiriilor locuințelor de stat. În paralel, și inflația de bază (CORE2 ajustat), care exclude prețurile foarte volatile, a crescut ușor, influențată de deprecierea leului, scumpirea importurilor și de așteptările încă ridicate privind inflația.
Totuși, banca centrală apreciază că acesta reprezintă un vârf temporar. Din iunie inflația începe să scadă, iar în trimestrul al treilea este anticipată o reducere semnificativă, pe măsură ce dispar efectele statistice generate de liberalizarea prețurilor la energie și de majorările anterioare ale TVA și accizelor.
BNR observă că piața muncii pierde din dinamism. Numărul salariaților continuă să scadă, deși într-un ritm mai lent, iar rata șomajului rămâne la un nivel relativ ridicat.
În același timp, salariile și costurile cu forța de muncă nu mai cresc atât de rapid, iar companiile raportează mai puține dificultăți în găsirea angajaților. De asemenea, intențiile de angajare pe termen scurt s-au redus semnificativ. Pentru banca centrală, aceste evoluții înseamnă diminuarea presiunilor inflaționiste generate de piața muncii.
