BNR a majorat prognoza de inflație la 5%, la final de 2024. Marile pericole la adresa buzunarelor și a bugetului național

×
Publicitate

Inflația nu pierde din putere nici spre finele anului, tocmai când avem listele de cumpărături mai lungi. Deși estimările BNR din vară arătau o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor, datele de acum arată diferit.

Seceta severă, veniturile mai mari în cazul unora și cheltuielile statului au alimentat inflația. Iar îngrijorarea pentru anul viitor este justificată.

Economiștii Băncii Naționale prevăd un nivel al ratei anuale a inflației de aproape 5% la finele lui 2024. Anterior estimarea era de 4%.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Prognoza de inflație pentru sfârșitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%. Nu vedem că inflația se mai duce în jos așa cum am văzut în vară. În funcție de măsuri, inflația va putea să fie mai mare sau mai mică. Nu orice strângere a curelei e dureroasă, se poate concepe și cu o dietă sănătoasă și atunci efectul e mai bun”.

Seceta, unul dintre factorii care agravează inflația

Prețurile de acum ale alimentelor au fost majorate și de fenomenele meteo din vară. În multe regiuni ale Europei recoltele au fost slabe și importurile au crescut. Temperaturile extreme au afectat randamentele agricole pe 40% din suprafețele cultivate de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui de la noi, menționeză un raport al unei bănci.

Seceta severă care ne-a afectat și pe noi, dar și alte state europene, va avea în continuare o amprentă nedorită asupra prețurilor, arată analiza bancherilor. Inflația este alimentată și de creșterea salariilor, care nu în toate cazurile a fost însoțita și de creșterea productivității, atrag atenția specialiștii.

Pentru anul viitor, dacă deficitul bugetar va scăpa de sub control, economiștii se tem de creșteri de taxe care se vor vedea apoi și în prețuri.

În planul său de scădere treptată a deficitului bugetar, pe următorii șapte ani, Guvernul nu menționează creșteri de taxe, ci doar măsuri de majorare a veniturilor concomitent cu reducerea cheltuielilor aparatului de stat.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Românii o duc mai bine decât grecii sau bulgarii, cel puțin „pe hârtie”. Harta salariilor medii brute din Europa

Într-un singur an, din 2022 până în 2023, salariul mediu brut anual în România a crescut cu aproape 2.600 de euro. Conform unui raport recent al Eurostat, ne situăm peste Grecia, țară în care mulți români își petrec vacanțele.

Un inginer sud-coreean a sustras documente secrete ale unei mari companii sud-coreene pentru a le da chinezilor de la Huawei

O fostă angajată a companiei SK Hynix a fost condamnată la 18 luni de închisoare și amendată cu echivalentul sumei de 14.300 de dolari pentru furtul de ”tehnologie critică” în domeniul semiconductorilor, chiar înainte de a se transfera la Huawei.

Un colos cu sute de angajați în România anunță concedieri masive. ”Este un pas dificil, dar necesar”

Agenţia online de turism Booking.com analizează posibilitatea reducerii de locuri de muncă ca parte a unui proces de revizuire a structurii sale organizaţionale, a declarat compania sâmbătă, citată de Reuters.

 

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.