Angajații de la stat, mult mai bine plătiți decât cei din companiile private. Care sunt diferențele

×
Publicitate

În România, unul din patru angajați lucrează la stat cu un salariu mult mai mare decât la privat.

Companiile private se plâng că generozitatea cu care primăriile sau instituțiile guvernamentale majorează lefurile îi lasă fără forță de muncă.

Din declarațiile de avere reiese că un bugetar care conduce un departament ajunge să câștige și patru mii de euro, de două ori mai mult decât cel mai bine plătit angajat la privat, pe un post similar. În plus, un bugetar nu poate fi dat afară ușor, chiar dacă nu e performant.

Reporterul Știrilor Pro TV a luat la întâmplare două instituţii ale statului şi declaraţiile de avere ale angajaţilor. La Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, șefa departamentului pentru relaţii cu publicul câştigă într-un an 237 de mii de lei, ceea ce înseamnă că salariul său este de aproape patru mii de euro.

Reporter: „Cât este salariul la privat al unui şef de depratament de relaţii cu publicul?”
Aida Chivu, specialist în resurse umane: „Șapte mii, nouă mii, zece mii de lei. Există şi varianta bonusurilor pe astfel de poziţii, dar nu ne ducem pe mai mult de două-patru salarii bonus”.

Citește și
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel

Iar un şofer de la Ministerul Cercetării are un salariu de 3.850 de lei, în vreme cu un şofer din mediul privat nu ia mai mult de 2.300-2.500 de lei.

Datele Minsterului Muncii arată că în România salariile angajaților la stat au crescut constant, chiar şi anul trecut, când pandemia a scăzut veniturile companiilor private şi automat şi lefurile. Mai mult, diferenţa dintre salariile de la stat şi privat în România este printre cele mai mari din Europa. Desigur, în favoarea statului.

Salariu mediu brut pe economie la stat: 5.665 (în 2018), 6.520 (în 2019), 6.836 (în 2020), 7.141 (în 2021).
Salariu mediu brut pe economie la privat: 4.061 (în 2018), 4.561 (în 2019), 4.715 (în 2020), 5.078 (în 2021).
Sursă: Comisia Naţională de Prognoză

În aceste condiţii, firmele private spun că le este greu să mai atragă angajaţi. De exemplu, o firmă de arhivare din Bucureşti a pierdut mulţi tineri, care au plecat la stat pentru mai mulţi bani.

Ramona Vlad, director executiv la firma de arhivare: „Pentru noi este un concurent destul de mare sistemul public de stat, datorită faptului că au fost creşteri constante ale salariului minim pe economie care a influenţat cumva şi salariile celelalte, noi neputând să ţinem ritmul cu aceste creşteri”.

Aida Chivu, specialist în resurse umane: „La privat se lucreză după obiective şi indicatori de performanţă. Prestezi o activitate, dar contează şi calitativ şi cantitativ foarte mult, iar la final, indiferent că vorbim despre un bonus sau de un salariu, există o evaluare anuală a angajaţilor. Angajaţii de la stat sunt prea puţin familiari cu aşa ceva. Angajaţii de la stat sunt în anumite limite de competențe destul de scăzute”.

Sorin Ioniţă, analist: „Măsurarea performanţei în sistemul public e o mare problemă. E uşor să spui „cine face performanță ia un bonus”, în practică ia toată lumea, şeful evaluează discreţionar, de cele mai multe ori se împarte suma şi toată lumea ia, să fie linişte în afară de unul, care e conectat politic şi ăla ia mai mult”.

Şi nu doar salariile au crescut la stat, ci şi numărul angajaţilor, care reprezintă 22% din totalul celor 5,62 de milioane de salariaţi din toată ţara.

Numărul angajaţilor la stat:

1 Iunie 2021 – 1.252.156 de angajați la stat
1 august 2020 – 1.230.083
2019 – 1.225.140
2018 – 1.193.421
2017 oct – 1.205.041
2016 - 1.190.366
Sursă: Ministerul de Finanţe

Aproape 450 de mii dintre aceştia lucrează în primării, direct cu oamenii. Să luăm exemplu primarului din comuna Nicoale Bălcescu din Călăraşi. Are 4.500 de lei salariu, dar banii nu-i ajung.

Ales de un an, primarul a făcut în primul rând terenul de fotbal pentru Atletico Nicolae Bălcescu şi a turnat zgură pe câteva străzi. De asfalt, apă, canalizare sau gaze nu are bani şi din ce primeşte de la buget prima dată plăteşte salariile celor 21 de angajaţi.

Reporter: „Ce lefuri au?”
Ilie Lascu, primar: „De la 2.300 net la 3.200, bani care se câştigă, sunt puţini, cu răspundere mare. Momementan avem pt strictul necesar, pentru utilităţi, salarii. De investiţii nu avem bani. Io sunt obişnuit să bag mâna în buzunar, să comand, să fac a doua zi”.

Numărul angajaţilor din primării este calculat în funcţie de populaţie, care, la nivel naţional, ar ajunge la cifra de 22 de milioane de locuitori, conform datelelor ultimului recensământ din 2010. Doar ca între timp, din multe localităţi oamenii au plecat la muncă în străinătate cu miile, dar numărul funcţionarilor a rămas acelaşi.

Articol recomandat de sport.ro
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Citește și...
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel

Consiliul Concurenței a sancționat 25 de service-uri auto și două societăți de asigurare. Acestea au format un cartel pentru a stabili prețurile. Autoritățile transmit că firmele și-au recunoscut practicile ilegale.

În 2025, Pilonul III a depășit Pilonul II la randamente. Cum sunt investiți banii economisiți pentru bătrânețe de români
În 2025, Pilonul III a depășit Pilonul II la randamente. Cum sunt investiți banii economisiți pentru bătrânețe de români

Tot mai mulți români au început să pună bani deoparte pentru bătrânețe și prin Pilonul III de pensii. Potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, 2025 a fost anul recordurilor.

Avertismentul BNR cu privire la inflație, după corecția bugetară. „Incertitudini şi riscuri semnificative”
Avertismentul BNR cu privire la inflație, după corecția bugetară. „Incertitudini şi riscuri semnificative”

Corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, va influența inflația, transmite BNR.

Recomandări
Forumul de la Davos gravitează în jurul lui Trump. ”Oamenii vor să vadă dacă va vorbi cu ei sau către ei”
Forumul de la Davos gravitează în jurul lui Trump. ”Oamenii vor să vadă dacă va vorbi cu ei sau către ei”

În contextul escaladării tensiunilor din jurul Groenlandei, delegaţia Danemarcei a decis să boicoteze Forumul Economic Mondial de la Davos.

Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie
Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie

Vicepremierul Tanczos Barna afirmă că Guvernul pe care îl reprezintă nu a reuşit să facă până acum reformele pe care le-a promis în administraţia centrală, pentru că nu a existat consens între partidele din coaliţie.

Grindeanu, despre ministrul Marinescu, acuzat de plagiat: ”Nu suntem la şcoala de maici. Sunt convins că a respectat legea”
Grindeanu, despre ministrul Marinescu, acuzat de plagiat: ”Nu suntem la şcoala de maici. Sunt convins că a respectat legea”

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, luni seară, că are încredere că ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, acuzat de plagiat, a respectat legea care era în vigoare la momentul la care şi-a susţinut doctoratul.