Angajații de la stat, mult mai bine plătiți decât cei din companiile private. Care sunt diferențele

×
Publicitate

În România, unul din patru angajați lucrează la stat cu un salariu mult mai mare decât la privat.

Companiile private se plâng că generozitatea cu care primăriile sau instituțiile guvernamentale majorează lefurile îi lasă fără forță de muncă.

Din declarațiile de avere reiese că un bugetar care conduce un departament ajunge să câștige și patru mii de euro, de două ori mai mult decât cel mai bine plătit angajat la privat, pe un post similar. În plus, un bugetar nu poate fi dat afară ușor, chiar dacă nu e performant.

Reporterul Știrilor Pro TV a luat la întâmplare două instituţii ale statului şi declaraţiile de avere ale angajaţilor. La Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, șefa departamentului pentru relaţii cu publicul câştigă într-un an 237 de mii de lei, ceea ce înseamnă că salariul său este de aproape patru mii de euro.

Reporter: „Cât este salariul la privat al unui şef de depratament de relaţii cu publicul?”
Aida Chivu, specialist în resurse umane: „Șapte mii, nouă mii, zece mii de lei. Există şi varianta bonusurilor pe astfel de poziţii, dar nu ne ducem pe mai mult de două-patru salarii bonus”.

Iar un şofer de la Ministerul Cercetării are un salariu de 3.850 de lei, în vreme cu un şofer din mediul privat nu ia mai mult de 2.300-2.500 de lei.

Datele Minsterului Muncii arată că în România salariile angajaților la stat au crescut constant, chiar şi anul trecut, când pandemia a scăzut veniturile companiilor private şi automat şi lefurile. Mai mult, diferenţa dintre salariile de la stat şi privat în România este printre cele mai mari din Europa. Desigur, în favoarea statului.

Salariu mediu brut pe economie la stat: 5.665 (în 2018), 6.520 (în 2019), 6.836 (în 2020), 7.141 (în 2021).
Salariu mediu brut pe economie la privat: 4.061 (în 2018), 4.561 (în 2019), 4.715 (în 2020), 5.078 (în 2021).
Sursă: Comisia Naţională de Prognoză

În aceste condiţii, firmele private spun că le este greu să mai atragă angajaţi. De exemplu, o firmă de arhivare din Bucureşti a pierdut mulţi tineri, care au plecat la stat pentru mai mulţi bani.

Ramona Vlad, director executiv la firma de arhivare: „Pentru noi este un concurent destul de mare sistemul public de stat, datorită faptului că au fost creşteri constante ale salariului minim pe economie care a influenţat cumva şi salariile celelalte, noi neputând să ţinem ritmul cu aceste creşteri”.

Aida Chivu, specialist în resurse umane: „La privat se lucreză după obiective şi indicatori de performanţă. Prestezi o activitate, dar contează şi calitativ şi cantitativ foarte mult, iar la final, indiferent că vorbim despre un bonus sau de un salariu, există o evaluare anuală a angajaţilor. Angajaţii de la stat sunt prea puţin familiari cu aşa ceva. Angajaţii de la stat sunt în anumite limite de competențe destul de scăzute”.

Sorin Ioniţă, analist: „Măsurarea performanţei în sistemul public e o mare problemă. E uşor să spui „cine face performanță ia un bonus”, în practică ia toată lumea, şeful evaluează discreţionar, de cele mai multe ori se împarte suma şi toată lumea ia, să fie linişte în afară de unul, care e conectat politic şi ăla ia mai mult”.

Şi nu doar salariile au crescut la stat, ci şi numărul angajaţilor, care reprezintă 22% din totalul celor 5,62 de milioane de salariaţi din toată ţara.

Numărul angajaţilor la stat:

1 Iunie 2021 – 1.252.156 de angajați la stat
1 august 2020 – 1.230.083
2019 – 1.225.140
2018 – 1.193.421
2017 oct – 1.205.041
2016 - 1.190.366
Sursă: Ministerul de Finanţe

Aproape 450 de mii dintre aceştia lucrează în primării, direct cu oamenii. Să luăm exemplu primarului din comuna Nicoale Bălcescu din Călăraşi. Are 4.500 de lei salariu, dar banii nu-i ajung.

Ales de un an, primarul a făcut în primul rând terenul de fotbal pentru Atletico Nicolae Bălcescu şi a turnat zgură pe câteva străzi. De asfalt, apă, canalizare sau gaze nu are bani şi din ce primeşte de la buget prima dată plăteşte salariile celor 21 de angajaţi.

Reporter: „Ce lefuri au?”
Ilie Lascu, primar: „De la 2.300 net la 3.200, bani care se câştigă, sunt puţini, cu răspundere mare. Momementan avem pt strictul necesar, pentru utilităţi, salarii. De investiţii nu avem bani. Io sunt obişnuit să bag mâna în buzunar, să comand, să fac a doua zi”.

Numărul angajaţilor din primării este calculat în funcţie de populaţie, care, la nivel naţional, ar ajunge la cifra de 22 de milioane de locuitori, conform datelelor ultimului recensământ din 2010. Doar ca între timp, din multe localităţi oamenii au plecat la muncă în străinătate cu miile, dar numărul funcţionarilor a rămas acelaşi.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Partenera unui tricolor, postare de cinci stele pe rețelele sociale: ”Strălucești! Ești superbă”
FOTO Partenera unui tricolor, postare de cinci stele pe rețelele sociale: ”Strălucești! Ești superbă”
Citește și...
Carburanții s-au ieftinit în România după deschiderea temporară a strâmtorii Ormuz. Prețurile de la pompă

Deschiderea Strâmtorii Ormuz pentru câteva ore are deja efecte în România. La unele stații de carburant, prețul motorinei a scăzut sub 9 lei. Cât costă cel mai ieftin litru de motorină și de benzină sâmbătă, 18 aprilie.

Cum este inflația afectată pe două planuri de războiul din Golf, explică Christine Lagarde, șefa BCE

Christine Lagarde, preşedinta Banca Centrală Europeană, a avertizat vineri, în cadrul unei conferinţe organizate de Fondul Monetar Internaţional, asupra riscurilor la adresa inflaţiei generate de conflictul din Iran, transmite DPA.

„Nota de plată” a războiului din Iran. Câte miliarde de dolari s-au pierdut prăbușirea exporturilor de petrol din Golf

Exporturile de combustibil pentru aviaţie din statele din Golf au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili pentru martie şi aprilie cumulate până acum.

Recomandări
Strâmtoarea Ormuz a fost „închisă” din nou, anunță presa din Iran. Teheranul dă vina pe SUA

Postul public iranian IRIB afirmă strâmtoarea Ormuz „este din nou închisă, iar trecerea se poate face doar cu aprobarea Iranului”.

Criza rujeolei din România, în atenția presei internaționale. Avem jumătate din cazurile UE

Numărul ridicat de îmbolnăviri cu rujeolă a adus din nou România în atenția presei internaționale. Datele UNICEF arată că țara noastră a raportat 4.198 de cazuri în 2025, adică aproximativ 55,5% din totalul cazurilor înregistrate în UE.

Bursa de la București, în scădere după certurile din coaliție. România, penalizată și de piețele externe

Bursa de Valori Bucureşti a închis în scădere ultima şedinţă de tranzacţionare din această săptămână, cu un rulaj total care a depăşit uşor 134 milioane de lei. Pe fondul tensiunilor PSD-PNL și costurile de finanțare externă au crescut pentru România.