Analiză: România, printre ţările care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021

Raportul acoperă Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Slovenia. Analiza se bazează pe 11 indicatori cheie: măsuri de oprire a evoluţiei, măsuri economice, recuperare a PIB-ului, risc de expunere la datorii, producţie industrială, ratinguri de credit, risc sectorial, stimulare a valorii adăugate brute, piaţa muncii, risc fiscal şi risc la export. Având în vedere mediul imprevizibil şi în continuă schimbare, analiza este, în prezent, o radiografie a situaţiei şi oferă o prognoză bazată pe măsurile de recuperare luate până acum în cele 11 ţări.

"Piaţa forţei de muncă din România este una dintre cele mai bine poziţionate în toată regiunea Europei de Sud-Est, datorită ratei extrem de scăzute a şomajului înainte de debutul pandemiei COVID-19. Ca urmare a gradului mare de ocupare a forţei de muncă, impactul pandemiei va fi cu atât mai greu de acoperit în cifrele legate de şomaj, chiar daca sunt unele dintre cele mai mici din ESE, până la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019. De asemenea, România este printre acele ţări care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021", se spune în raport.

Conform sursei citate, Bulgaria se numără printre ţările din sud-estul Europei care prezintă un risc mediu de redresare a PIB-ului în 2021 la nivelurile sale pre-pandemice din 2019.

"Unul dintre factorii agravanţi în această direcţie este dependenţa acestei ţări de exporturi. Bulgaria avea al doilea cel mai mare raport dintre exporturi şi PIB în 2019 (după Slovenia). Având în vedere imprevizibilitatea evoluţiei pandemiei, incertitudinea canalelor de distribuţie şi posibilitatea unei încetări bruşte a comerţului reprezintă un risc extrem pentru economie. Valoarea măsurilor fiscale şi monetare pentru reducerea efectelor negative ale crizei s-a ridicat la 10,7% din PIB, fapt care poziţionează ţara pe locul al treilea din regiune, după Slovenia şi Serbia. Este important de menţionat că unele dintre aceste măsuri vizează consolidarea sistemului bancar şi nu stimularea directă a economiei", se menţionează în document.

Citește și

Primăria Capitalei anunță un proiect pentru stimularea donării de plasma. 1.000 de euro pentru fiecare donator

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

Datorită sectorului său agricol puternic, Albania are cea mai performantă economie dintre cele 11 analizate în raport în ceea ce priveşte oportunităţile de atenuare a impactului crizei economice indusă de pandemie. Dezavantajul este pachetul de măsuri anunţat de guvern pentru criză, care reprezintă doar 2,8% din PIB - una dintre cele mai mici rate din întreaga regiune a ESE.

De asemenea, Moldova este una dintre cele două ţări din ESE, împreună cu Albania, care se află într-o poziţie favorabilă în ceea ce priveşte oportunităţile de atenuare a impactului crizei economice cauzată de pandemie, datorită sectorului agricol puternic. Cu toate acestea, Moldova este a doua cea mai vulnerabilă ţară din ESE în ceea ce priveşte riscul de expunere măsurat prin cota consumului privat şi formarea brută de capital în economie.

Potrivit raportului, datele arată că ţările din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezintă mai multe avantaje în faţa crizei economice viitoare. În primul rând, majoritatea ţărilor aveau un nivel scăzut al datoriei publice în momentul anunţării stării de urgenţă. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune în aplicare măsuri economice cuprinzătoare pentru a sprijini întreprinderile şi persoanele fizice, fără a pune prea multă presiune asupra datoriilor suverane. Din perspectiva asistenţei medicale, majoritatea ţărilor din ESE au acţionat decisiv şi rapid la debutul pandemiei, impunând măsuri stricte de stopare a evoluţiei. Ratele de infecţie în toată regiunea erau cu mult sub nivelurile globale în momentul în care ţările de pe glob au început să îşi redeschidă economiile. Rămâne de văzut dacă aceste câştiguri iniţiale vor deveni irelevante, date fiind noile creşteri ale cazurilor din mai multe ţări din ESE.

SeeNews menţionează că la începutul crizei, regiunea era predispusă şi la anumite riscuri. Majoritatea ţărilor din regiune se bazează foarte mult pe sectoare pe care, în scopul prezentului raport, le-am numit "sectoare în pierdere" - acestea sunt industriile care se aşteaptă să suporte urmările crizei economice provocată de COVID-19.

Raportul relevă că există şi sectoare care vor ieşi "învingătoare" din această criză, dar cele mai multe dintre acestea compun o pondere prea mică din valoarea adăugată brută (VAB) a economiilor din ESE pentru a face diferenţa şi a contrabalansa efectele negative într-un mod semnificativ. Această disproporţie între sectoarele în pierdere şi cele învingătoare face ca regiunea ESE să fie, în special, susceptibilă la riscuri sectoriale iar unele economii se confruntă în mod inevitabil cu probleme legate de gradul de ocupare a forţei de muncă, precum şi cu riscuri fiscale cauzate de diminuarea impozitelor. Analiza arată că, potrivit prognozelor, în prezent doar 7 din cele 11 ţări din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele