Analiza: Iesirea Greciei ar provoca in zona euro pierderi de ordinul sutelor de miliarde de euro
Iesirea Greciei din zona euro ar expune Banca Centrala Europeana si statele din blocul monetar, actionarii institutiei, la pierderi greu de calculat, de ordinul sutelor de miliarde de euro, potrivit unei analize Reuters.
Plecarea Greciei ar impinge Europa in "ape neexplorate" din punct de vedere juridic, iar marimea potentialelor pierderi ale celorlalte tari din zona euro si ale bancilor serveste cu siguranta drept un stimulent puternic pentru eforturile de mentinere a statului elen la moneda unica.
Obligatiile Greciei fata de creditorii privati au scazut puternic in urma restructurarii partiale a datoriei de stat, astfel ca grosul datoriilor statului elen, circa 200 miliarde euro, sunt catre BCE, Fondul Monetar International si celelalte tari din zona euro.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"In cazul unei iesiri, Grecia va intra in default (incapacitate de plata - n.r.). Pierderea presupusa de default va fi probabil foarte mare, suficient de mare incat sa epuizeze capitalul BCE. Institutia ar putea avea nevoie de recapitalizare de la guverne, care nu se regasesc chiar in cea mai buna situatie pentru furnizarea de capital suplimentar", comenteaza pentru Reuters Andrew Bosomworth, senior portfolio manager la Pimco, cel mai mare fond de obligatiuni din lume.
Pierderile la care sunt expuse BCE si guvernele din zona euro in scenariul plecarii Greciei din blocul monetar nu se opresc insa aici. Chiar si dupa iesirea statului elen din clubul euro, costurile imputate statelor vecine vor continua sa se acumuleze, deoarece Europa va dori sa evite o prabusire totala a economiei elene, pentru a preveni propagarea crizei pe continent.
"Ar fi necesara o interventie la scara larga a BCE pentru stabilizarea sistemului, impreuna cu o interventie din partea Germaniei, Mecanismului European de Stabilitate, Fondului European de Stabilitate Financiara si Fondului Monetar International, care va costa probabil sute de miliarde de euro", anticipeaza Georgios Tsapouris, analist la institutia britanica de private banking Coutts.
BCE are un capital varsat de 6,4 miliarde euro si este, practic, un joint venture intre cele 17 banci centrale din zona euro. In total, capitalul si rezervele Eurosistemului bancilor centrale din zona euro totalizeaza 86 miliarde euro.
Bancile centrale vor fi nevoite sa distribuie intre ele pierderile provocate de iesirea Greciei din zona euro in conformitate cu formula de capital a BCE, care stabileste contributiile fiecarui stat la finantarea institutiei in baza marimii economiei si populatiei.
Germania ar prelua cea mai mare povara, reprezentand 27% din totalul pierderilor. Pe locul al doilea ar fi Franta. Statul francez ar fi expus la pierderi de 66,4 miliarde euro, iar bancile ar ramane cu 20 miliarde euro in credite nerecuperabile, potrivit unui studiu prezentat recent de Scoala de Management IESEG din Lille.
Statele cu economii mai mici, unde bancile centrale sunt mai putin puternice decat Bundesbank, vor fi afectate mult mai sever decat marile economii, in termeni relativi.
"BCE si unele banci nationale care au resurse foarte mici fata de felia care le-ar reveni din pierderea distribuita in Eurosistem ar putea suferi eliminarea totala a capitalului si rezervelor pe care le detin", crede Bosomworth de la Pimco. In pofida pierderilor uriase care se anunta, unii factori de putere din UE se intreaba daca mai are sens sa lase circul sa continue.
Grecia a convocat pentru 17 iunie o noua runda de alegeri generale, dupa ce scrutinul din 6 mai nu a dat o coalitie de guvernare. Sondajele plaseaza in frunte un partid de extrema stanga care se opune vehement masurilor de austeritate convenite in acordul cu UE si FMI.
"Va fi durere, cu siguranta. Va fi insa o situatie letala? Avem doua variante urate, insa una este mai rea decat cealalta", a declarat o sursa din diplomatia europeana.
BCE si bancile nationale sunt expuse pe Grecia pe trei canale principale: prin obligatiunile de stat grecesti detinute de BCE, prin garantiile colaterale elene pentru finantare de la BCE si prin obligatiile financiare ale Greciei fata de tranzactiile din sistemul de plati TARGET2 al zonei euro.
BCE a cumparat obligatiuni grecesti de circa 38 miliarde euro, care au o valoare nominala de 50 miliarde euro. Saptamanalul german Der Spiegel a construit recent un scenariu in care Fondul European de Stabilitate Financiara ar fi utilizat pentru a continua plata obligatiilor Greciei fata de BCE, in cazul intrarii statului in default dupa iesirea din zona euro.
O astfel de masura ar eroda insa resursele fondului, plasa de siguranta a statelor cu probleme din zona euro, care vor avea nevoie de sprijin si protectie fata de consecintele iesirii Greciei. O varianta alternativa plaseaza bancile nationale in pozitia disperata de a solicita guvernelor din zona euro sa recapitalizeze BCE.
Situatia ar submina insa independenta institutiei. BCE este expusa pe Grecia si prin operatiunile de finantare cu bancile grecesti, insa fondurile sunt distribuite prin bancile nationale si se adauga in situatiile financiare ale acestora.
Astfel, potrivit datelor Bancii Greciei, institutia are o expunere pe termen mediu si lung de 73 miliarde euro pe sistemul bancar elen si active de 143 miliarde euro eligibile drept colateral pentru operatiuni monetare in zona euro.
Economistul Christian Schulz de la Berenberg Bank considera ca, in cazul iesirii Greciei din zona euro, aceste imprumuturi si cea mai mare parte din colateral ar fi convertite in noua moneda adoptata de Grecia, cel mai probabil devalorizate semnificativ.
"BCE si Eurosistemul nu vor mai fi expuse la riscul presupus de aceste instrumente", crede Schulz.
Insa orice fonduri absorbite de bancile grecesti prin operatiunile de finantare ale BCE care au iesit ulterior din Grecia ar reprezenta o alta problema, deoarece ar fi adaugate la datoriile Bancii Greciei in cadrul sistemului de plati TARGET2.
Banca Greciei si centralele de la "periferia" zonei euro au acumulat obligatii financiare mari in cadrul sistemului TARGET2, deoarece debitul net de plati catre celelalte tari din blocul monetar a fost accentuat de criza datoriilor de stat.
Raportul financiar al Bancii Greciei arata ca avea, la finele lunii ianuarie, obligatii de 107 miliarde euro in TARGET2, suma care s-a mentinut probabil in apropiere de acest nivel si acre reprezinta o mare problema pentru celelalte tari din zona euro daca statul elen le va parasi.
BCE ar putea monetiza orice pierdere neta in TARGET2, in cazul iesirii Greciei din zona euro, prin imprimarea de bani, masura insotita insa de un impact inflationist greu de acceptat pentru Germania, cea mai puternica forta politica si economica din bloc.
Pe langa implicatiile contabile din sistemul bancilor centrale din zona euro, iesirea Greciei ar avea un impact sistemic greu de gestionat, probabil cu retrageri masive de bani din conturile bancare in intreaga regiune.
"Daca vor vedea ca economiile in euro ale grecilor au fost convertite peste noapte in drahme, cu o devalorizare de 50-70%, cea mai facila strategie de hedging va fi sa-si transfere banii la Luxemburg, sa le schimbe in lire sterline sau in franci elvetieni", crede Andrew Bosomworth de la Pimco.
