Franța intră pe spor natural negativ: pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, decesele depășesc nașterile
Pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în Franţa s-au înregistrat în 2025 mai multe decese decât naşteri, chiar dacă populaţia a crescut uşor cu 0,25%, ajungând la 69,1 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2026.
Pentru prima dată după 1944, creşterea demografică este legată doar de soldul migrator pozitiv, estimat la 176.000 de persoane.
În schimb, sporul natural (diferenţa între numărul de naşteri, în scădere, şi numărul de decese, în creştere) a devenit negativ, fiind de -6.000 de persoane.
Franţa este ultima dintre ţările mari ale UE care trece în zona negativă a sporului natural.
Potrivit datelor Eurostat, sporul natural în UE (inclusiv Marea Britanie până în 2020) a devenit negativ în 2015. Din 2020, numărul deceselor în UE-27 chiar l-a depăşit, în fiecare an, cu peste un milion pe cel al naşterilor.
Conform Eurostat, în 2024, în afară de Franţa, doar cinci ţări au mai avut un spor natural pozitiv de populaţie: Irlanda, Suedia, Cipru, Luxemburg şi Malta.
'Ceea ce frapează este, în ce măsură, în câţiva ani, sporul natural s-a redus din cauza scăderii rapide a naşterilor', a subliniat Sylvie Le Minez, şefa unităţii de studii demografice şi sociale din cadrul INSEE, într-o conferinţă de presă. În 2015, acest spor era încă pozitiv (+200.000 de persoane).
În 2025 s-au născut 645.000 de copii, cu 2,1% mai puţini decât în 2024, anul trecut fiind al patrulea consecutiv de record postbelic negativ. Faţă de 2010, ultimul an de creştere, scăderea este chiar de 24%.
Indicatorul conjunctural de fecunditate (ICF) a continuat să scadă, ajungând la 1,56 copii/femeie de vârstă fertilă (faţă de 1,61 în 2024), cel mai scăzut nivel postbelic şi care continuă tendinţa de scădere observată pe termen mediu începând din 2010, când ICF era de 2,02 în Franţa metropolitană.
Demografii avansează un cumul de explicaţii: oamenii au alte aspiraţii decât de a întemeia o familie, sunt descurajaţi de dificultăţi (de găsire a unui loc de muncă stabil, a unei locuinţe) sau de temeri (concilierea vieţii profesionale cu cea de familie, incertitudini climatice etc.).
O recentă consultare în rândul cetăţenilor, realizată de o misiune parlamentară pe tema scăderii natalităţii, a relevat că teama de a nu dispune de resurse financiare constituie una din frânele principale în calea deciziei de a avea copii.
'Grădiniţa reprezintă o cheltuială enormă pentru noi - 800 de euro pe lună -, nu am putea avea doi copii', mărturiseşte Océane, 32 de ani, mama unui copil de 3 ani şi funcţionară într-o companie din Marsilia.
În paralel, INSEE observă o creştere a numărului de decese, explicabilă prin ajungerea la vârste cu mortalitate ridicată a generaţiilor numeroase născute imediat după Al Doilea Război Mondial ('baby boomers').
În 2025, în Franţa au decedat 651.000 de persoane, o creştere de 1,5% faţă de anul precedent, care, potrivit INSEE, se explică şi prin epidemia de gripă 'deosebit de virulentă în luna ianuarie'.
