Afacerile românești de pe Youtube. Videoclipuri pentru copii, cu milioane de vizualizări

×
Publicitate

Fiecare click înseamnă un zâmbet de copil, dar şi un ban în puşculiţa pentru artiştii care pun cântece poveşti şi filme pe canalele lor de Youtube.

În realitate, este vorba despre afaceri tot mai mari, bazate pe un tip de divertisment, ieftin şi accesibil, care lipsea cu desăvârşire în copilăria părinţilor de azi, dar care a explodat în ultimii ani, în online-ul românesc.

Cântecele TraLaLa, Gaşca Zurli, Cântece de grădiniţă şi Poveşti Nemuritoare au zeci de videoclipuri, cu milioane de vizualizări.

Cea mai mare companie privată de animaţie pentru copii împlineşte azi 11 ani.

Gaşca Zurli are în prezent aproape 350.000 de abonaţi pe canalul oficial de Youtube, iar cel mai iubit cântec al actorilor-cântăreţi a fost văzut de fani de peste 45 de milioane de ori.

Mirela Rețegan, actriță ”Tanti prezentatoarea”: Noi am descoperit internetul, pentru că nimeni n-a vrut să facă o emisiune TV cu Gaşca Zurli. Am aflat că se poate monetiza şi că putem să creştem.”

Fiecare clik, like şi share a făcut din Zurli un fenomen. În prezent, există un contract confidenţial care le aduce actorilor suficiente resurse, pe lângă încasările din concerte, petreceri şi obiecte de brand.

De 5 ani copiii urmăresc pe Youtube şi TraLaLa, desene animate originale produse de soţii Bădan de la Iaşi.

Cristina Bădan, propritar Tralala: "La început căutăm pentru primul băieţel cântece de grădiniţă, să vedem cum face broscuţA, cum arată... Mi-am dat seama că nu mai găsesc acele cântecele. Ne-am gândit de atunci să facem un canal cu muzică pentru copii"

Au o echipa de 16 persoane, care îi ajută îndeaproape pentru a realiza clipurile, însă colaborează cu alte 40 de pentru voci şi pentru muzică.

Totul este plătit din publicitatea de pe Youtube, iar încasările au ajuns la 500.000 de euro anual.

Alexandru Bădan, proprietar Tralala: "Acum avem performanţe de 12-15 milioane de vizualizări pe zi...şi atunci cifrele contează.”

"Cântecele copii", "cântece grădiniţă" şi "poveşti nemuritoare" sunt alte surse de divertisment accesibil pentru cei mici.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Salarii Senat: Secretarul general, venit mai mare decât al preşedintelui României

Secretarul general al Senatului are un salariu lunar brut de 19.055 lei, mai mare decât al preşedintelui Senatului şi chiar decât al preşedintelui României, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul acestei Camere.

The Guardian prezintă modelul de succes al economiei României: ”Talentul este uimitor”

Britanicii de la The Guardian scriu despre economia României, care este acum în plină dezvoltare, după ce fosta țară comunistă a intrat în Uniunea Europeană în 2007.

Iohannis, la inaugurarea celui mai modern resort de golf din ţară. Investiţie privată de 15 milioane de euro. FOTO

Preşedintele Klaus Iohannis participă, sâmbătă, în judeţul Alba, la inaugurarea celui mai modern resort de golf din România, după o investiţie privată de 15 milioane de euro realizată de Ioan Popa, deţinătorul companiei Transavia.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.