Ce pică la Evaluare Națională 2023 la Limba română. Subiecte și bareme de la examenele din anii trecuți

×
Codul embed a fost copiat

Elevii claselor a VIII-a susțin examenul de Evaluare Națională 2023. Testele naționale vor fi la limba română și matematică, urmând apoi admiterea la liceu pe baza mediei obținute la Evaluarea Națională.  

Potrivit Ministerului Educației, subiectele la Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2023 vor fi structurate astfel încât itemii să măsoare gradul de formare/dezvoltare a competențelor prevăzute în programa de examen.

Subiectul I cuprinde itemi obiectivi și semiobiectivi, de tip întrebare structurată, care vizează: A - preponderent, evaluarea competenței de lectură, a competenței interculturale; B - preponderent, evaluarea competenței lingvistice.

Subiectul II constă într-un item subiectiv, de tip eseu structurat, prin care se evaluează scrierea despre textul literar (metatext) sau scrierea creativă.

Modele de subiecte la Evaluare Națională 2023 la Limba română DOCUMENT

Descarcă aici modele de subiecte pentru Limba română la Evaluare Națională 2023

Descarcă aici subiectele de la simulare Limba română la Evaluare Națională 2023

Ce s-a dat la română la Evaluare Națională în anii trecuți DOCUMENT

Descarcă aici subiectele și baremele de la Evaluare Națională 2020

Citește și
elevi
Simulare Evaluare Națională 2023 la Matematică. Subiecte și bareme la Matematică. Cum se rezolvă subiectele
Noi detalii despre cazul care a şocat România. Fetiţa ascunsă în canapea a fost ucisă pentru bijuteriile pe care criminalul le-a furat şi le-a amanetat, ca să joace la pariuri

Descarcă aici subiectele și baremele de la Evaluare Națională 2021

Descarcă aici subiectele și baremele de la Evaluare Națională 2022

Ce programă trebuie pregătită pentru Evaluare Națională 2023 la Limba română

Programele pentru Evaluarea Națională 2023 au fost anunțate în anul 2022, pe vremea când ministrul al Educației era Sorin Cîmpeanu. Oficialul a anunțat că se va reveni la programele care erau înainte de pandemia de coronavirus, adică înainte de anul 2020.

„Având în vedere că în anul școlar 2021-2022 nu au fost perioade de întrerupere a școlii, în ipoteza în care nici în anul școlar 2022-2023 nu vor exista întreruperi, s-a decis, în acord cu partenerii de dialog social, revenirea la programele de examen în vigoare înainte de debutul pandemiei, atât pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, cât și pentru examenul național de Bacalaureat”, declara Cîmpeanu anul trecut.

Elevii de clasa a VIII-a vor încheia anul școlar pe 9 iunie. Înscrierea candidaților se va face automat, de către secretariatele școlilor, în perioada 6-9 iunie 2023.

Iată ce trebuie să pregătească elevii clasei a VIII-a pentru Evaluarea Națională 2023 la Limba română, conform Ministerului Educației:

Competenţe generale și competențe specifice

1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

·       Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;

·       Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;

·       Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;

·       Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse;

·       Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;

·       Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii;

·       Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale;

·       Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple.

2. Redactarea textului scris de diverse tipuri

·       2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;

·       2.2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite;

·       2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare;

·       2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii;

·       2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale.

3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

·       3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică, prin raportare la limbile moderne;

·       3.2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative;

·       3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse;

·       3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă;

·       3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare;

·       3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală;

·       3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară .

4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

·       4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice;

·       4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi;

·       4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi.

·       4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare.

Conținuturi

Teme generale

Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.

Lectură

Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.

Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spațiu; instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spațiu; narativul în texte multimodale: text și imagine – banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.

Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).

Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică).

Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).

Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluție etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.

Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.

Redactare

Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.

Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.

Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparație, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.

Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.

Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate, naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație.

Elemente de construcție a comunicării

Gramatică

  • Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuație.
  • Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul și virgula).
  • Construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi; construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții incidente; construcții concesive și condiționale.
  • Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu și multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziția; norme de punctuație;
  • Complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuație (virgula).

Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributivă, completivă directă, completivă indirectă, completivă prepozițională, circumstanțială de loc, de timp, de mod, cauzală, finală.

·       Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul și condiționalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple și compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.

·       Prepoziția.

·       Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuația vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.

·       Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele și adjectivul pronominal negativ și negația în propoziție; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.

·       Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.

·       Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație.

·       Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.

·       Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.

Ortoepie și ortografie

Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicționarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondența sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române.

Vocabular

Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.

Variație stilistică

Limba standard; normă și abatere; limba vorbită și limba scrisă (selecția lexicală, construcția frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variație regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni științifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor.

Elemente de interculturalitate

Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limba română de pretutindeni; contacte culturale.

Calendar Evaluare Națională 2023

  • 6 – 9 iunie 2023: Înscrierea la evaluarea națională
  • 9 iunie 2023: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 19 iunie 2023: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 21 iunie 2023: Matematica – probă scrisă
  • 22 iunie 2023: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 28 iunie 2023 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 28 iunie 2023 (ora 16:00 – ora 19:00) – 29 iunie 2023 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor
  • 29 iunie – 4 iulie 2023: Soluționarea contestațiilor
  • 4 iulie 2023: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor.
Articol recomandat de sport.ro
România, campioană mondială!? Președintele FRT face anunțul așteptat de iubitorii tenisului: Halep și Cîrstea, în echipa tricoloră
România, campioană mondială!? Președintele FRT face anunțul așteptat de iubitorii tenisului: Halep și Cîrstea, în echipa tricoloră
Citește și...
Evaluare Națională clasa a IV-a. Ce subiecte au primit elevii la limba română
Evaluare Națională clasa a IV-a. Ce subiecte au primit elevii la limba română

Elevii din clasa a IV-a au susținut Evaluarea Națională la limba română, iar subiectele au fost concepute pe baza unui text, la prima vedere, dintr-o poveste scrisă de o autoare contemporană.

Simulare Evaluare Națională 2023 la Matematică. Subiecte și bareme la Matematică. Cum se rezolvă subiectele
Simulare Evaluare Națională 2023 la Matematică. Subiecte și bareme la Matematică. Cum se rezolvă subiectele

Elevii claselor a VIII-a au susținut proba la Matematică în cadrul Simulării Evaluării Naționale 2023. Subiectele și baremele de corectare de la Matematică vor fi publicate pe site-ul edu.ro și pe stirileprotv.ro.   

Simulare Evaluare Naționala 2023. Subiectele și baremul la Limba și literatura română
Simulare Evaluare Naționala 2023. Subiectele și baremul la Limba și literatura română

Elevii claselor a VIII au susținut, astăzi, simularea Evaluării Naționale 2023 la Limba și literatura română. Subiectele și baremele de corectare de la Limba română au fost publicate.

Rezultate la simulările de la Evaluare Națională și Bac. În mai multe școli, doar un elev din cinci a luat notă de trecere
Rezultate la simulările de la Evaluare Națională și Bac. În mai multe școli, doar un elev din cinci a luat notă de trecere

După ce elevii din mai multe județe au participat la simulări înainte de Evaluarea Națională și de Bacalaureat, au început să vină rezultatele. Nu sunt grozave. Dimpotrivă.

Topul celor mai bune licee din Timișoara în funcție de media de admitere după repartizarea computerizată din 2022
Topul celor mai bune licee din Timișoara în funcție de media de admitere după repartizarea computerizată din 2022

Ministerul Educației a publicat rezultatele la repartizarea computerizată la licee pentru fiecare județ în parte. Județul Timiș a reprezentat o surpriză mai puțin bună la Evaluare Națională, când a avut printre cele mai slabe rezultate din țară.

Recomandări
România și Republica Moldova, menționate direct într-un mesaj disperat transmis de Kiev: „Daţi-ne ceea ce avem nevoie
România și Republica Moldova, menționate direct într-un mesaj disperat transmis de Kiev: „Daţi-ne ceea ce avem nevoie"

Ucraina le-a cerut din nou aliaţilor să facă „paşi extraordinari şi îndrăzneţi" în vederea furnizării de apărare aeriană pentru a ajuta la apărarea împotriva valurilor de atacuri aeriene ruseşti care au vizat sistemul energetic în ultimele săptămâni.

Anchetatorii verifică dozajul noradrenalinei din injectomate, în cazul morților suspecte de la Sf. Pantelimon
Anchetatorii verifică dozajul noradrenalinei din injectomate, în cazul morților suspecte de la Sf. Pantelimon

Au avut loc noi audieri în cazul morților suspecte de la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală.

„Golden Gate de România” a devenit un permanent șantier. Noile probleme apărute la podul de la Brăila
„Golden Gate de România” a devenit un permanent șantier. Noile probleme apărute la podul de la Brăila

Podul de la Brăila, care încă nici nu a fost predat de constructorul italian beneficiarului, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, continuă să aibă probleme.