UE, așteptată să intervină în cazul pieselor dacice furate din Assen. Tomac: „Să se implice mai mult, mai hotărât”
Furtul pieselor dacice dintr-un muzeu din Olanda a provocat indignare, critici și dezbateri aprinse în rândul românilor.
Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări nu sunt doar obiecte de aur, ci simboluri ale identității și moștenirii noastre culturale.
Cu toate acestea, o altă pierdere uriașă pentru țara noastră - tezaurul trimis în Rusia pe timpul Primului Război Mondial - pare uitată atât de public, cât și de autorități.
La nivel diplomatic, ministrul de Externe Emil Hurezeanu s-a întâlnit cu omologul său olandez, la Bruxelles. Acesta din urmă a declarat că, abia în urma discuției, a înțeles, de fapt, că pentru români nu este vorba de un simplu jaf, ci de un atac asupra identității naționale și că, citez, "vom face tot posibilul pentru găsirea acestor opere de artă".
Pe de altă parte, mai mulți europarlamentari români au trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care cer aplicarea planului de acțiune al Uniunii Europene împotriva traficului de bunuri culturale, adoptat în decembrie 2022. Totuși, acest plan este încă în implementare, așa că probabil va rămâne doar o inițiativă pe hârtie.
Între timp, în România, furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice ia o amploare neașteptată și este exploatat politic în spațiul public.
Cristian Pîrvulescu, analist: „Furtul Coifului de la Coțofenești a creat o mare emoție publică. De ce? În primul rând pentru că în fapt divers a fost politizat, în condițiile emotivității crescute dintr-o campanie care continuă încă din primăvara anului trecut, care a fost amplificată de anularea alegerilor. Interpretările conspiraționiste legate de furtul unui obiect de patrimoniu, pe care îl cunosc toți românii din manualele de istorie a putut fi cu siguranță interpretat de o manieră incredibilă. Pe de altă parte, dacă comparăm ceea ce se întâmplă cu, să-i zicem, Tezaurul de la Coțofenești, cu Tezaurul României de la Moscova, implicarea nu este emoțională pentru că foarte puțină lume știe despre ce este vorba. Dar aici, obiectele erau cunoscute, erau în mod simbolic valorizate, desigur, erau importante pentru definirea identității române și a tradiției dacice, așa că emoția era cât se poate de firească. Nu era vorba de ceva abstract, ci de ceva ce părea să fie bunul tuturor tangibil și care dintr-odată a dispărut și, evident, oricând apare un fapt divers de genul acesta el este amplificat și transformat într-o conspirație universală”.
Implicarea Bruxelles-ului în furtul de la Muzeul Drents
Poate Uniunea Europeană, prin mecanismele sale, să joace un rol real recuperarea artefactelor furate sau aceste inițiative rămân doar pe hârtie? Poate și trebuie să se implice?
Eugen Tomac, europarlamentar, membru în comisia de cultură și educația Parlamentului European: Aceasta este solicitarea noastră, pentru că la ora actuală avem și instrumente prin care Uniunea Europeană poate interveni. De aceea m-am alăturat tuturor demersurilor pe care le-am inițiat aici, în Parlament, în Comisia Cult. Vom avea o discuție pe acest subiect săptămâna viitoare. Mi se pare că fiecare oră care se scurge în momentul de față este importantă și de aceea nu este suficientă doar cu operarea între autoritățile românești, cele olandeze. Ce este vitală implicare a Uniunii Europene în următoarele ore, pentru că discutăm despre bunuri cu o valoare inestimabilă. Pentru noi este un șoc ceea ce s-a întâmplat, este o pierdere uriașă și de aceea cred că Uniunea Europeană, prin mecanismele pe care le-a creat în ultimii ani, trebuie să se implice mult mai hotărât, pentru că discutăm până la urmă de patrimoniu cultural extrem de prețios al Uniunii Europene, fiind în Europa și fiind românesc.
Eugen Tomac: Deci, clar, Uniunii Europeană nu poate rămâne spectator, doar să ia notă față de ceea ce s-a întâmplat, trebuie să activeze mecanismele pe care le avem la dispoziție, chiar dacă nu au fost foarte puternic utilizate. Și cred, de asemenea, că mai există o resursă importantă, trăim în era digitală. Directiva privind serviciile digitale ne oferă foarte multe oportunități pentru a cerceta mult mai activ. Nu este suficient doar să ne bazăm pe anchetatorii olandezi în momentul de față.
Concret, ce presupun aceste mecanisme ale Uniunii Europene? Ce poate face Uniunea Europeană în mod concret?
Eugen Tomac: În primul rând, trebuie să se implice în această anchetă. Are și autoritatea și posibilitatea juridică să solicite, să se implice, prin specialiștii săi, în desfășurarea acestei anchete, tocmai pentru a oferi cât mai multe oportunități și soluții astfel încât anchetatorii olandezi să poată beneficia de toate expertiza Uniunii Europene în momentul de față și, evident, prin Europol, prin Interpol, să evităm ca un dezastru să se producă și, evident, cei care au comis acest furt să fie prinși în cel mai scurt timp. Deci, Uniunea Europeană are această posibilitate și trebuie să se implice mult mai hotărât în momentul de față.
Ați primit vreun răspuns concret de la Comisia Europeană până în acest moment?
Eugen Tomac: Deocamdată nu, dar am solicitat mai multe întrevederi la nivel de comisar tocmai pentru a putea pune presiunea necesară politică în momentul de față, astfel încât instituțiile europene să nu rămână doar în etapa de cules informații, ci pur și simplu să acționeze, pentru că eu cred că fiecare oră este extrem de importantă în momentul de față pentru a prinde hoții care au comis acest furt care ne-a jucat pe toți.
Etichete: Cristian Pirvulescu, eugen tomac, tezaur, uniunea europeana,
Dată publicare:
