Cum prevenim epuizarea? Descoperim măsuri eficiente pentru prevenirea oboselii cronice la pacientii cu afecțiuni cardiovasculare. Vorbim, de fapt, despre o abordare integrată. Aceasta echilibrează odihna cu activitatea fizică moderată. De asemenea, vorbim despre nutriție adecvată. Reducem astfel travaliul inimii și îmbunătățim capacitatea de efort. Contrar instinctului de a vă proteja excesiv, sedentarismul accentuează … oboseala.
Ce măsuri eficiente există pentru gestionarea oboselii cronice cardiace, aflăm de la dr. Natalia Pătrașcu, medic primar cardiolog.
Andreea Groza: Ce face sedentarismul?
Dr.Natalia Pătrașcu: Sedentarismul doar accentuează oboseala. Indiferent de boala cardiovasculară de care suferiți, nu există nicio recomandare în ghiduri de a nu face activitate fizică. Dacă mușchii nu sunt puși la muncă, zilnic, acest lucru va avea efect negativ și direct asupra activității cardio-vasculare.
Andreea Groza: Și dacă suntem hipertensivi?
Dr.Natalia Pătrașcu: Mișcarea e foartă bună și în hipertensiune. Mișcarea are impact asupra vaselor de sânge. Vasele de sânge sunt legate de inimă. Tensiunea e controlată bine, dacă ne mișcăm.
Temerea pacienților cu hipertensiune este ca, în efort, tensiunea să nu crească mult. Nu crește, dacă boala e tratată. Iar pe termen lung, mișcarea antrenează vasele de sânge și inima. Așadar, e recomandată activitatea moderată, zilnic.
Activitatea fizică moderată duce la o nevoie mai mare de sânge în țesuturi. Endoteliul, foița subțire din interiorul arterelor, secretă oxid nitric, care semnalează vaselor să se dilate. Tensiune scade, ceea ce ușurează munca inimii. Dar legăm oxidul nitric de toate bolile.
Andreea Groza: La ce boli vă referiți?
Dr.Natalia Pătrașcu: La diabet, dar și la la cei care fumează, care au de fapt o boală cronică. La fumători și diabetici, există o secreție scăzută de oxid nitric. Avem indicația să oprim fumatul și să ne mișcăm!
Andreea Groza: Dacă ne mișcăm, în 3 luni, se petrece un fenomen periculos. Producem vase noi de sânge. Cum ne ajută?
Dr. Natalia Pătrașcu: Da, producem vase noi de sânge și putem demonstra obiectiv printr-o investigație Doppler. Noi avem în tot corpul vase microscopice, care stau de… rezervă. Facem mișcare zilnic, mușchii vor cere mai mult oxigen și se dezvoltă aceste vase. Le numim circulație colaterală. Mișcarea așadar e cu un pas înaintea medicamentelor.
Andreea Groza: Dacă ne îngrășăm, celulele grase vor produce hipertensiune la un moment dat? Dr. Natalia Pătrașcu: Da, inima are de alimentat mai mult țesut. Și primul mecanism, care nu e de dorit, bate mai repede. Celulele grase în exces fac rezistență la insulină. Celule nu mai reușesc să prelucreze glucoza, să fie folosită de mușchi. Și glucoza se transformă în grăsime și intrăm într-un cerc vicios. Pancreasul va secreta mai multă insulină. Mai multă insulină duce la retenția apei și a sodiului și tensiunea crește.
Andreea Groza: Există și medicamente, care tratează obezitatea. Dacă luăm aceste medicamente, facem mișcare?
Dr. Natalia Pătrașcu: Da, categoric și obligatoriu. Medicamentele, care copiază cei doi hormoni umani, GLP-1 și GIP, și care tratează obezitatea, au un risc de a ne determina să pierdem masă musculară. Da, categoric, trebuie să facem mișcare, dacă luăm aceste medicamente eficiente pentru pierderea grăsimii.
Andreea Groza: Cum să nu ajungem la epuizare, dacă muncim mult?
Dr. Natalia Pătrașcu: Dacă muncim mult și stăm pe un scan, ne luăm pauze active des. Mergem măcar în jurul biroului, urcăm scări la serviciu. Există și o legătură între nervii periferici, care influențează pulsul și variabilitatea acestuia, care determină aritmii, dacă stăm prea mult.
Andreea Groza: Cum ne ajutăm să nu ajungem la epuizare și să afectăm astfel sistemul cardiovascular?
Dr. Natalia Pătrașcu: Sistemul nervos, sistemul hormonal, ambele sunt proiectate să reacționeză perfect la stres acut. Adică avem o situație periculoasă și trebuie să ieșim imediat din aceasta. Noi, acum, avem însă parte de stres cronic, la care nu suntem adaptați. Ne suprastimulăm intelectual și emoțional, ne suprastimulează ecranele albastre. Ce înseamnă?
Inima bate repede tot timpul, nu mai variază pulsul, ceea ce e rău. Toate acestea sunt reglate de mișcare, așa că oricum ar suna că mă repet, atât sistemul nervos, cât și sistemul hormonal și sistemul cardiovascular, toate vor mișcare. În fiecare zi. Aceasta fie că aveți ori nu o boală cardiovasculară.
Andreea Groza: Ne mișcăm și ne uităm și în farfurie. Ce vrea inima în fiecare zi?
Dr. Natalia Pătrașcu: Vrea legume, ca să beneficiem de fibre. E recomandat ca înainte e masa principală să mâncăm o salată sau o porție e legume, ce vă place. Apoi să mâncăm produse de origine animală, care aduc invariabil colesterol. Dar dacă luăm fibre simultan, vom elimina o parte din colesterolul din alimente. Așadar, da, carne cu salată, cu legume și nu carne simplă cu pâine sau cartofi. Și pește gras cât mai des, acesta deoarece Omega 3 conținut e un nutrient esențial pentru sănătatea inimii.
Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.
.webp)
