Obezitatea, principala boală care determină rezistență la insulină. De ce este recomandat să mâncăm cu măsură
Doi hormoni. Insulina și glucagonul. Se joacă toată ziua să ne mențină în viață, adică să mențină glicemia normală. Ne jucăm azi cu farfuria. Să îi controlăm.
Toate alimentele se transformă în glucoză, care circulă în sânge Glucoza luată, în mod normal, de hormonul insulină și dusă în celule, unde e folosită pe post de energie.
Prea multă mâncare? Celulele nu vor să mai primească glucoza pentru că e prea mult. Se adaptează să nu le mai bombardați cu mâncare. Adică închid ușa pentru insulină. Apare rezistența la insulină. Obezitatea este principala boală care determină rezistență la insulină.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Chiar dacă pancreasul se forțează să producă insulină în celule, există acest blocaj, celulele nu mai pot capta glucoza”.
Hormonul insulină produs de pancreas nu mai poate să își facă treaba. Și atunci exercită alte funcții, toate împotriva organismului uman.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Este un hormon anabolic, știm foarte bine, crește sinteza proteinelor, sinteza lipidică, crește tensiunea, retenția de apă, celelalte efecte negative ale hiperinsulinismului”.
Aveți kilograme în plus, nu e un motiv de bucurie dacă analiza de sânge, numită glicemie, se află în limite normale. Kilogramele în plus vin la pachet cu rezistența la insulină, faza premergătoare diabetului. Și, totuși, de ce și unele persoane obeze au glicemie normală?
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „La un moment dat, reușește să străbată această barieră și atunci, când insulina e foarte multă, glicemia scade. Se numește hipoglicemie. Sunt persoane grase, care spun 'Vai, ce mă bucur că glicemia mea e mică!'. Nu, glicemia ta e mică pentru că pancreasul e obosit, produce prea multă insulină, nu este o bucurie ca o persoană ponderală să se bucure că are glicemia mică. Nu, este un stadiu de pre-epuizare a pancreasului”.
Următoarea etapă se numește diabet, adică celulele din pancreasul endocrin nu mai pot să producă hormonul, numit insulină. De aceea, aveți doar câteva kilograme în plus, mergeți la medic. Să faceți ordine în mesele dumneavoastră, și să vă ajutați organul vital numit pancreas.
Agresiunea alimentară determină și inflamație la nivelul ficatului. De fapt, celulele de grăsime, strânse aici, fac așa numita steatohepatită. Acum e momentul ca, în ficat, să se activeze celule periculoase. Se numesc celule stelate. Celulele hepatice normale sunt înlocuite, treptat, cu celule stelate. Ficatul nu își mai îndeplinește funcția corect.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Ele sunt inactive, dar când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală, din substanțe care sunt stimulate de insulină, glucagon și alți hormoni de creștere secretați fie de ficat, fie de pancreas, fie de intestine, acestea toate sunt metabolic active”.
Aceasta e calea spre ciroză hepatică. Înseamnă că organul vital, numit ficat, este plin de cicatrici și nu mai are celule normale, funcționale din cauza agresiunii alimentare.
