Mișcarea previne aritmiile cardiace, adică palpitațiile. Ce fel de mișcare trebuie să facem ne explică medicii specialiști
Mișcarea previne aritmiile cardiace, adică palpitațiile. Dar și depunerile de grăsime pe vasele de sânge, ori cheagurile.
Artere şi vene - vorbim despre tuburile prin care circulă, în ambele sensuri, sângele. Ce ar trebui să aibă în comun? Se numeşte mers pe jos. Şi învinge... gravitaţia!
Aflăm cât de mult efort trebuie să facem săptămânal... să conteze pentru sistemul cardio-vascular.
Inima are generator de curent electric. De aici, curentul electric pleacă spre așa numitul nod atrio-ventricular. Acesta pune frână electricității. Dă astfel timp cămăruțelor inferioare să se umple cu sânge. Mușchiul inimii se contractă și aruncă sânge în tot organismul. Aceasta este anatomia sistemului electric cardiac. Turbulențele din curentul electric înseamnă aritmii. Sau palpitații.
Le prevenin prin mișcare. În fiecare zi. Ne explică specialistul în electro-fiziologie, Gabriela Răileanu:
Gabriela Răileanu medic specialist cardiolog: `Foarte mulți pacienți se gândesc că ei fac activitate fizică prin casă, nu, nu este activitate fizică reală măsurata prin studii a fi eficientă, ci trebuie să faci activitate fizică în care să transpiri, să dai puțin din tine. Pentru oamenii sănătoși, cardiologii așteaptă ca, în efort, inima să bată cu frecvența 220 minus vârsta. Spre exemplu, pentru o persoană sănătoasă de 30 de ani, 220 minus 30 înseamnă 190 de bătăi/ pe minut”.
Așa e normal să bată inima în efort. Așa sunteți protejați de mișcare.
În interiorul vaselor, care transportă sânge oxigenat de la inimă spre ţesuturi, găsim edoteliul. Acest strat vascular își produce singur, dacă ne mișcăm, oxid nitric. Dilată, în mod normal, vasele și ne protejează.
Iulian Călin cardiologie intervențională: ”Oxidul nitric e secretat când facem mișcare, când mergem pe jos, când suntem activi. Mișcarea nu înseamnă doar un mers agale, pe stradă, ci mișcare înseamnă un regim de efort fizic regulat şi intens, un pas alert, ca și cum ne grăbim, minim 30 de minute pe zi”.
Ne uităm și la vene. Preiau sângele ne-oxigenat din țesuturi și îl duc spre inimă. Nu au pompă proprie. Trebuie să își ia puterea din altă sursă. Din mușchi. De aceea, trebuie să ne mișcăm cât mai mult. În lipsa mișcării, e ușor ca sângele să stagneze. Așa poate apărea tromboza venoasă profundă - cheaguri de sânge în vene.
Florin Bloj Medic radiologie intervențională: ”La nivelul gambei avem 7 vene principale, dacă contractăm mușchii - bicicletă, urcat scările - presăm venele, pe principiul pastei de dinți, presam sângele să circule”.
Așa ajutăm sângele să circule împotriva gravitației.
