Apare frecvent între 25 și 45 de ani și afectează preponderent femeile. Vorbim despre migrenă. Episoadele pot fi precipitate de fluctuațiile hormonale. Migrena nu este o simplă durere de cap. Aflăm cum se tratează.
La electroencefalogramă, testul care înregistrează activitatea electrică a creierului, prima oară imaginile arată activitatea mușchilor situați pe craniu. Sunteți concentrat mare parte din zi, pot apărea dureri de cap. Iată de ce:
Conf. univ. dr. Ioana Mîndruța, medic primar neurolog: „Doare de ce? Pentru că sunt mușchii din jurul craniului, se contractă, se contractă fără ca noi să conștientizăm acest fenomen, musculatura oculară face mici ajustări tot timpul, astfel încât continuu, zi după zi, în momentul în care suntem atenți, această musculatură învață să se contracte într-un anumit fel și asta creează un tipar, care în timp doare. Și pacienții vin de multe ori în neurologie cu această acuză a durerii, care parcă ar comprima craniul, ar comprima ca într-o cască.”
Aceasta este durerea de cap de tip tensional. Este vorba de o durere bilaterală. Nu are legătură cu tensiunea arterială, ci cu tensiunea musculară. Și nu arată vreo leziune structurală a creierului. De asemenea, nu arată leziuni ale creierului – migrena. Dar, în acest caz, episoadele dureroase sunt severe. Durerea apare pe jumătatea capului, e pulsatilă și împiedică activitățile zilnice. Vorbim de a treia cauză de boală debilitantă neurologică.
Dr. Adina Maria Roceanu, medic primar neurolog: „Anumite tehnici imagistice speciale au arătat o hiperfuncție a unor structuri din trunchiul cerebral implicate în căile durerii în migrenă. A fost detectată o moleculă cheie în apariția acestei dureri, se numește CGRP. Eforturile internaționale de găsire a unei terapii au avut ca scop țintirea acestei molecule.”
La nivelul vaselor de sânge din creier apare inflamația. În prezent, migrena poate fi prevenită prin așa-numiții anticorpi monoclonali, care țintesc chiar moleculele implicate în durere. Tratamentul e decontat de Casa de Asigurări de Sănătate și previne apariția episoadelor de durere intensă. Iată ce fac anticorpii monoclonali:
Dr. Adina Maria Roceanu, medic primar neurolog: „Acționează fie pe receptorul pe care ar trebui să se pună CGRP, îi acoperă locul, fie antagonizează molecula însăși. Îi blochează activitatea care e pro-inflamatorie și reușește să controleze această inflamație fără să producă vasoconstricție.”
Nu va strânge, așadar, vase de sânge din creier. Un om din 7 a suferit un episod migrenos o dată în viață. Episoadele severe pot fi prevenite să apară.
