Legătura perfidă între poluare și rinichi. Ce putem să facem ca să nu ajungem la insuficiență renală
Poluarea pe care o resimțim cu toții în aer, mai ales în marile orașe, e completată de cea din apă. Practic, orice deversăm ajunge în toate apele lumii.
Să luăm exemplul unui inofensiv pahar cu suc, pe care îl vărsăm în mare. În orice ocean din care vom lua apă ulterior, vom găsi 10 molecule din... paharul cu suc. Pare incredibil, dar valabilitatea acestei afirmații e demonstrată.
Medicii spun că poluarea lovește în mod direct rinichii. Detalii, la "Doctor de bine".
Sincron Octavian Berceanu, activist mediu: „Din păcate, în România, la noi măsurăm particule 2,5 PM , 10 sau 1. Sunt particule micronice mai mici decât firul de păr. pe acestea se atașează metale grele”.
Prin respirație, ajung în sânge. Organul cel mai afectat este rinichiul. Simte dramatic metalele grele din aer, pentru că îi uzează filtrele. Adică pierdem funcția renală.
Aceeași rinichi sunt afectați de poluarea apei. Cele mai periculoase substanțe? Se numesc micro-poluanți de natură organică.
Prof. univ. dr. Ştefan Voicu, Facultatea de inginerie chimică și biotehnologii UPB: „Ce înseamnă asta? Avem un ambalaj de la ceva cosmetic, îl aruncăm în apă. O fermă unde creştem găini, dăm antibiotice. Ajung în pânza freatică. Avem industrie texilă, în apa aceea clar exista coloranți din industria textilă. Care e problema? Zicem că filtrăm apa, dar nu avem soluții pentru lucrurile astea!”
Poluanții care nu pot fi separați de apă
Molecule organice foarte mici - în cazul coloranților, antibioticelor, hormonilor. Nu se pot separa de apă. Facem demonstrația cu paharul de suc aruncat în apă. Vom avea molecule în toate apele din lume. Demonstrația e simplă la chimie. Cum?
Prof. univ. dr. Ştefan Voicu, Facultatea de inginerie chimică și biotehnologii UPB: „Avem un calcul care se face foarte simplu. Noi măsurăm cantitatea de substanță în ceea ce se cheamă mol - ține de masa moleculară a substanței respective. Și știm că într-un mol avem 6,23 x 10 la puterea 23 molecula, și atunci calculăm foarte ușor.”
Tot rinichii suferă prin poluarea apei. Peste 7 milioane de români au hipertensiune arterială. Şi peste 2 milioane - diabet. Cele trei condiţii – poluare, hipertensiune, diabet, înseamnă distrugerea funcției renale.
Conf. dr. Elisabeta Bădilă, medic primar cardiolog: „Se poate lărgi filtrul rinichiului și acesta începe să piardă chiar proteine. Și acest lucru se întâmplă când se asociază cu diabetul.”
Rinichiul pierde proteine anormal. Situația poate duce până la așa numita acidoză metabolică, o intoxicație care duce la colaps.
Ce putem să facem? Analizele uzuale. O dată la 6 luni. Să vedem obiectiv cum funcționăm. Insuficiența renală nu apare peste noapte.
