43 de centimetri cel mult circumferinta gâtului – în cazul bărbaților și 41 de centimetri pentru femei. Aveți mai mult de atât? Cel mai probabil nu dormiți bine. Și nu luați suficient aer în timpul somnului.

Apare sforăitul, respirația scade la jumătate. Apare apoi apneea - oprirea completă a respirației. Pentru că gâtul e prea gros.

Dr. Laura Crăciun-Chiriță, medic specialist neurolog-somnolog: ”Căile aeriene superioare sunt blocate în cazul de față, sunt blocate de limbă, dar pot fi blocate și de alte țesuturi cum ar fi un țesut adipos în exces sau o tiroidă mărită, amigdale hipertrofice. Prezența unui țesut adipos bogat în jurul gâtului crește presiunea asupra musculaturii în timpul somnui și se poate produce această obstrucție”.

Frecvent, sindromul de apnee de somn apare din cauza grăsimii. E grea și apasă căile aeriene superioare, în somn. Dacă circumferința gâtului, pentru un bărbat, trece de 43 de cm și de 41 pentru o femeie, nu dormiți bine.

Apare sforăitul, Respirația scade la jumătate. Apoi apneea - oprirea completă a respirației. Scade oxigenul din sânge, crește dioxidul de carbon. Crește riscul accidentului vascular cerebral. Apar aritmii. Veți simți oboseală în timpul zilei, senzația de somn în timpul zilei. Testele obiective, care arată apneea, se numesc polisomnografie și poligrafie respiratorie.

Kilogramele prea multe în plus și apneea de somn- vorbim de două boli, care se tratează simultan ca să nu se mai oprească respirația în somn.

Dr. Laura Crăciun-Chiriță, medic specialist neurolog-somnolog: ”Microtreziri înseamnă întreruperi repetate ale somnului, de care oamenii nu sunt conștienți, dar care întrerup fazele normale ale somnului, somnul devin superficial. Aceste microtreziri tind să țină pacientul în stadii superficiale de somn, de aici rezultă acea somnolență diurnă excesivă, extrem de invalidantă de multe ori”.

Apneea în somn apare și în copilărie

În sânge, crește nivelul hormonului de stres, numit cortizol. Și această creștere predispune tocmai la îngrășare. Apare rezistența la insulină din cauza microtrezirilor. Cu alte cuvinte, microtrezirile din timpul nopții predispun de asemenea la creșterea în greutate. Până slăbiți, cu ajutor medical, veți folosi în fiecare noapte un aparat, care introduce un flux constant de aer. Nu se mai oprește respirația în somn.

Substanța legată de somn, melatonina, crește seara. Nu adormim din diverse motive, începe să scadă. Scade melatonina, crește hormonul de foame, numit grelină. Ne ia foamea, și în loc să dormim, mâncăm. Iar avem riscuri să ne îngrășăm. De aceea, senzația de somn normală, seara, nu trebuie ignorată.

Apneea de somn poate apărea și în copilărie. Frecvent, motivul îl reprezintă polipii prea mari ori amigdalele prea mari. Nu lasă copilul să aibă tiraj normal de aer. Iată ce ne spune șefa secției ORL de la spitalul de copii Marie Curie.

Dr. Manuela Rizescu, medic primar ORL: ”Vezi că se joacă cu gura deschisă, îl auzi că are o respirație șuierătoare pe nas, că nu poate să alerge, că tușeste noaptea, dimineața la trezire, e un semn ca trebuie să ajungă la ORL”.

Tratamentul e chirugical. Amigdalele de dimensiuni mari, aproape unite, nu lasă copilul să respire corect, să se alimenteze corect. Și produc, repetat, infecții. Amigdalele de dimensiuni mari nu conțin, majoritar, celule imunitare, ci fibroză, un fel de cicatrici nefuncționale.