Intervenția minim invazivă din creier, prin spatele urechii. Ce probleme majore rezolvă
Ne uităm la vasele de sânge din mijlocul creierului. În cazul tinerilor, pot sângera, ...din când în când. Vedem imediat o intervenție chirugicală minim invazivă, pe lângă ureche, care rezolvă problema.
Cavernoamele cerebrale sunt malformaţii vasculare. Au nevoie de operație, pentru că sângerează... din când în când. Din păcate, chiar în mijlocul creierului, unde contează fiecare milimetru.
Dr. Georgian Ciobotaru, medic specialist neurochirurg, Spitalul Militar: „Aici e pacientul nostru, care are aici un cavernom. Cel mai ușor să nu lezăm creierul este să intrăm printr-o incizie mică, pe lângă ureche. Asta de aici e urechea, o dăm puțin la o parte să intrăm pe sub creier, fără să-l atingem, fără să-l supărăm. Toate punctele astea mici de aici sunt vase de sânge, orice leziune a unui vas va duce la deficite foarte mari, le-am lăsat în jos ca să putem să intrăm în trunchiul cerebral.”
Medicul neurochirug Georgian Ciobotaru spune că intervențiile la acest nivel sunt cele mai dificile. Iată cum arată o operație minim invazivă. Ne uităm în mijlocului creierului unui tânăr. Trunchiul cerebral este conexiunea dintre creier și restul corpului. Toate informațiile, cu ajutorul cărora funcționează întreg organismul, trec obligatoriu prin trunchiul cerebral.
Aici pot apărea așa numitele cavernoame. Sunt malformații ale venelor, care sângerează din când în când. Pierd o picătură de sânge pe an, dar în trunchiul cerebral contează. Apar deficite de sensibilitate, de vedere sau dificultăți la înghițit. Se rezolvă chirurgical, minim invaziv.
În creier, apar și malformațiile arterelor. Se numesc anevrisme. Le poate sparge un singur puseu de hipertensiune. Vorbim despre o urgență medicală majoră:
Dr. Georgian Ciobotaru, medic specialist neurochirurg, Spitalul Militar: „Orice om va avea un puseu de tensiune mare pentru că are nevoie de o tensiune mai mare - de exemplu alergăm, avem nevoie ca sângele să fie împins mai repede de inimă. Tensiunea mare nu e rea când facem un efort mare, ci e rea când stăm pe valori mari ale tensiunii și nu facem nimic. Când avem un plus de tensiune se sparge anevrismul - ne imaginăm o gâlmă pe o roată de bicicletă, când umflăm foarte tare roata, cauciucul se sparge”.
Malformațiile arterelor se pot rupe la orice fluctuație a tensiunii. Pun în pericol viața.
Tocmai de aceea, medicii ne recomandă ca - la 18 ani - în tinerețe, să facem o investigație imagistică a creierului, de control. RMN cerebral, pentru că nu presupune radiații, dar oferă informații complete. Așa aflăm cum arată venele și arterele din creier. Așa aflăm dacă există posibile malformații, care trebuie tratate. Malformațiile apar pur și simplu, iar imaginile ne ajută să nu ajungem în situații în care viața noastră este în pericol.
