Dar acești hormoni, care transmit creierului că ne-am săturat, sunt declanșați în mod normal în 20-30 de minute de când am început să mâncăm. De aceea, mesele trebuie să fie lente și nu pe fugă. Și să conțină fibre.
Indiferent de metodă, când pierdem kilograme, dispar în ordine – apă, mușchi și grăsime. Și dacă folosim injecțiile pentru slăbit – ordinea e aceeași. Ne explică medicul primar endocrinolog, Antonela Burlacu:
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Din totalul de kilograme pe care le pierdem, între 15-20% se pierde masa musculară, e o scădere de masă musculară coroborată cu pierderea totală. În schimb, ce s-a observat – chiar dacă se pierde masa musculară, crește eficiența metabolică a mușchiului. Crește sensibilitatea la insulină în mușchi prin acest tratament și, chiar dacă masa musculară scade, e mai eficientă metabolic.”
Mușchii sunt organ metabolic. Au nevoie de mișcare zilnic. Până la 90% din glucoza din sânge trece în mușchi, dacă ne mișcăm, fără ajutorul insulinei. Aceasta înseamnă risc mic de diabet și boli cardiovasculare. Pentru că mușchii produc energie, mișcarea devine parte din tratament. Indiferent de metoda de scădere în greutate.
Proteinele și mișcarea, obligatorii în timpul tratamentului
Tot parte din tratament fac mesele cu proteine complete din - carne, pește, ouă și lactate slabe. Proteinele se calculează zilnic și se consumă, chiar dacă nu vă este foame:
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Dacă avem indicație să facem acest tratament, e obligatoriu aportul de proteine, să fie 1-1,5 grame per kilogram corp și activitatea fizică e obligatorie în acest tratament. Consideri că, dacă faci injecții, nu trebuie să mai faci nimic altceva? De aici apar probleme, când oprești aceste injecții!”
Ficatul gras, dar și pancreasul gras, ambele vizualizate ecografic, sunt indicații pentru injecțiile destinate slăbirii, care conțin substanțe asemănătoare hormonilor umani – numiți GLP1 și GIP.
Cum ne ajutăm zi de zi? Producem acești hormoni, GLP1 și GIP, în mod normal.
Odată produs, hormonul GLP1 spune și creierului să regleze foamea. Așadar, nu mai suferim de foame toată ziua. Se distruge însă în doar 2 minute. Apoi îl producem, din nou, când mâncăm fibre. Pentru că înțelegem fiziologia umană mai bine, noile recomandări în privința farfuriei corecte țin seama și de hormonul GLP1, produs de organism, și de bacteriile din colon.
Mazăre, fasole, linte - au cele mai multe fibre alimentare la 100 de grame. Fibrele, odată ajunse în colon, determină bacteriile din intestin să producă butirat. Iar celulele intestinale secretă instantaneu hormonul numit GLP1. Ne explică medicul primar de boli infecțioase și gastroenterologie, Roxana Voica:
Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog și nutriționist: „Nu degeaba se spune că cine mănâncă sănătos și descarcă această cantitate de GLP1, mănâncă multe fibre, transmit creierului senzația - gata, suntem sătui, ne-am săturat și ne vedem de altă treabă. E memoria de scurtă durată a creierului. Când o să mâncăm fibre, când o să mâncăm proteine și o să înțelegem că acestea sunt cele mai importante. O să înțelegem că putem să slăbim și fără ajutor de pastile.”
Cum arată farfuria corectă
Farfuria corectă are jumătate - legume. Cealaltă jumătate conține proteine din pește, carne, ouă și brânzeturi proteice, calculate în funcție de greutatea dumneavoastră. Cum?
Vă faceți indicele de masă corporală. Vedeți care e normalul kilogramelor pentru înălțimea dumneavoastră. Raportat la normal, calculați 1 gram de proteine de origine animală per kilogram corp.
În farfuria ideală, un sfert aveți nevoie de carbohidrați. Ideal ar fi să puneți leguminoase - fasole, mazăre, linte, năut, toate pline de fibre, carbohidrați lenți, dar și de proteine de origine vegetală.
Aceste recomandări sunt pentru toate persoanele normoponderale. Dar și pentru cele care se află deja sub medicația destinată scăderii ponderale. Acesta este modul normal de a mânca, adaptat fiziologiei umane.
