Hormonii de stres și legătura cu alimentația. Cum apare malnutriția
Nu producem hormoni de stres doar într-o zi imposibilă la serviciu. Ori acasă.
Descărcăm mulți hormoni de stres dacă mâncăm prea mult. Atunci când mâncarea face parte, zilnic, din categoria junk food.
Malnutriția are legatură directă cu sistemul imunitar, pentru că determină inflamația cronică.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Prea multă mâncare în fiecare zi se numește malnutriție. Țesutul gras din corp arată malnutritța. Prea mult junk food.
În ambele cazuri cresc hormonii de stres.
Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: ”Dacă stresul se menține, fie că e vorba de malnutriție, hiperalimentație intră în categoria de malnutriție. Această stare de stres care înseamnă și stimularea răspunsului imun cu inflamația cronică.”
Cum traducem inflamația cronică?
Apar molecule de inflamație în cantitate mare.
Se activează așa-numitele celule imunitate, numite macrofage.
De fapt, crește sensibilitatea organismului față de orice altă agresiune, fie că vorbim de boli infecțioase, fie că vorbim de poluarea dintr-un oraș mare. Și în același timp, inflamația cronică face ca răspunsul imun să fie anormal. Iată cum.
Funcția imună ne apără și menține echilibrul. Ne lovim, ne lezăm pielea. Inflamația acută activează celule ale organismului să refacă țesuturile.
După ce un țesut e reparat trebuie să fie perfect.
Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: ”Dacă șantierul produce mult mai mult dezechilibru, inflamația acută trece la inflamație cronică e ca un șantier care nu se mai termină niciodată. Dacă vine o ploaie puternică și acoperișul nu e acoperit, se produc dezechilibre și mai mari. Așa e și aici, pe inflamație cronică, o infecție e mai rea, un stres exagerat, răspuns mult mai intens decât e necesar. Se reactivează reacțiie alergice, boli autoimune, reacții inflamatorii.”
Bolile cronice numite atero-scleroză ori diabet produc, de asemenea, inflamație cronică, dar si obezitatea.
Luăm exemplul supraponderalilor. Celulele imune, numite macrofage, se infiltrează masiv în țesutul gras, situat intre organele interne, pentru că îl consideră agresor.
Aici generează inflamație cronică, care contribuie la rezistența la insulină și diabet. Situația face ca orice infecție să fie severă.
