De ce a apărut atât de repede vaccinul anti-Covid? Explicația unui profesor de microbiologie
În curând, fiecare dintre noi va lua decizia vaccinării. ”Mi-e frică!” - este primul gând. Involuntar. ”Mi-e frică de necunoscut!" Dar pe aceasta frică de necunoscut s-au născut toate teoriile conspirației. Cum trece frica în privința vaccinării?
Prin informații de bază despre virusuri, bacteriii, sistem imunitar uman. Și abia apoi despre vaccinare. Ne ajută să înțelegem sistemul imunitar prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, profesor de microbiologie și imunologie. Ea a fost invitata corespondentului PROTV, Andreea Groza, la emisiunea ”Doctor de Bine”, transmisă exclusiv pe www.stirileprotv.ro.
Andreea Groza: Stăm cuminți în bancă și întrebăm, ca la școală, astfel încât sa luăm o decizie conștientă. Ce înseamnă un virus?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Un virus, ca la școală, este o particulă infecțioasă. Nu putem să vorbim despre virusuri ca despre celule vii. Sunt particule infecțioase, constituite dintr-o capsulă proteică, care conține un mesaj genetic. Această capsulă poate fi protejată - cum e și cazul virusului SARS COV 2 - de învelișuri suplimentare. Virusul nu aparține lumii vii, însă parazitează toată lumea vie. Dacă pătrunde într-o celulă vie are capacitatea de a schimba procesele metabolice, realizate în mod normal în celula respective, în propriul beneficiu. Transformă celulele noastre în fabrici de multiplicare a acestor virusuri.
Andreea Groza: Facem diferența virusuri/bacterii sa înțelegem de ce antibioticele sunt medicamente împotriva bacteriilor și nu împotriva virusurilor.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Virusurile, fiind particule inerte, nu răspund la acțiunea antibioticelor. Spre deosebire de virusuri, bacteriile patogene pot fi controlate prin intermediul antibioticelor. Antibioticele sunt substanțe chimice, care interferă cu un proces important pentru creștere și multiplicarea bacteriilor. Bacterile sunt deja celule. Antibiotic (anti-viață în traducere) înseamnă împotriva vieții bacteriei. Bacteriile sunt celule vii, care fac procese metabolice autonome, cresc și se multiplică. Trăiesc, nu trebuie să paraziteze o celulă vie ca să se mutiplice asemenea virusurilor.
”Virusurile noi determină reacții exagerate ale sistemului imunitar”
Andreea Groza: Ne referim la un virus nou. Nu stim ce facem cu acest virus. Sistemul imunitar nu știe să se lupte cu el, ce se poate întâmpla?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Un sistem imunitar, care nu a fost instruit să recunoască rapid pericolul și să îl elimine. Când apar astfel de agenți infecțioși - un virus sau o bacterie - cu care sistemul imunitar nu s-a mai întâlnit, acesta mobilizează strategiile de apărare ale gazdei. Gazda raspunde la agentul infecțios exagerat! Își mobilizează exagerat răspunsul.
Andreea Groza: Pentru că se sperie foarte tare?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Da. ”Se sperie de necunoscut”. Noi spunem că tot ce nu cunoaștem este rău. Asta e gândirea umană. O gazdă, care nu s-a mai întâlnit cu acest virus, are reacții, care pot produce leziuni asupra propriilor țesuturi. Reacția sistemul imunitar e atât de puternică încât ne face rău. Celulele imunitare cheamă în ajutor alte și alte celule imunitare. Și acestea ajung până la urmă să distrugă țesutul pulmonar. Și nu doar țesutul pulmonar, pentru că știm că virusul se poate localiza și în alte țesuturi ale noastre.
”Vaccinul educă sistemul imunitar să lupte corect”
Andreea Groza: Suntem aproape de vaccin. Ce face acesta?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Vaccinul este cea ce numim noi o metoda activă de imunizare. Adica educă sistemul imunitar să răspundă, dar de o manieră controlată. Noi, în timpul vaccinării, prezentăm, cu atenție, antigenul, dușmanul. Da, noi prezentăm celulelor imunitare acest antigen (dușman), dar de o manieră în care sistemul imunitar să răspundă treptat, controlat, să răspundă optim la această infecție.
Andreea Groza: Se educă, nu îi mai este atât de frică și nu mai are reacțiile acelea exagerate?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Într-o infecție naturală, organismul este silit să se adapteze și să cunoască antigenul (dușmanul) - SARS COV 2 în cazul de față. Dar asta înseamnă: multiplicate virală severă, infecții masive cu manifestări clinice și transmiterea virusului în populație. Prin vaccinare, tocmai asta vrem să prevenim!
Sistemul imunitar seamănă cu sistemul nervos. Și sistemul imunitar recepționează informații, doar că sunt informații chimice. Așa cum am învăța noi să scriem. Orice lucru care se învață, se învață treptat, prin expunere la experiența respectivă. Înveți, înveți și știi ce să faci cu informația respectivă. Și să răspunzi optim. Ați văzut cum este la început. Niciodată nu te adaptezi din prima la o situație. Fie răspunzi exagerat, fie nu răspunzi deloc! Așa se întâmplă și în cazul unei agresiuni, unui antigen, unui virus. Când învățam să răspundem optim la agresiune, reacționăm optim și imunitar - nici exagerat și nici deloc. Ci cum trebuie!
”După vaccinare, SARS COV 2 este eliminat prin secrețiile din nas”
Andreea Groza: M-am vaccinat și vine virusul. Pătrunde în tractul respirator ușor. Ce fac dacă sunt ”educată” prin vaccinare?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: La nivelul mucoaselor noastre, este un sistem de apărare. Din acest sistem de apărare, fac parte imunoglobulinele, adică anticorpii. Se numesc imunoglobuline A din secreții. Există și celule imunitare specifice și nespecifice. Când noi am fost educați să recunoaștem dușmanul - ne-am vaccinat în cazul de față - la poarta de intrare în organism există deja soldații, care blochează accesul virusului la celulele-gazdă, pe care ar urma ulterior să le paraziteze. Soldații sunt ca geam, virusurile de izbesc de acest geam.
Andreea Groza: Sau cum am avea noi această mască, dacă una dintre noi ar fi infectată, avem această barieră. Și virusul blocat de barieră cum va fi eliminat?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Se elimina cu secrețiile, cu mucusul respirator, cu celule epiteliale care se descoamează, cum se decoamează și pielea. Îl eliminăm prin mijloacele naturale de barieră, mecanice. Dincolo de celulele imunitare, este și bariera mecanică: mișcările cililor, adică perișori din mucoase, care au direcția de mișcare tot timpul spre exterior. Astfel încât să prevină avansarea virusului spre tractul respirator inferior, adică spre plămâni.
Andreea Groza: Îmi fac primul vaccin, care va apărea în România. După 30 de zile, îmi determin anticorpii și nu îi am. Nu i-am produs, pentru că nu am fost capabilă. Pot să fac și celălalt tip de vaccin care va fi pe piață?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Da. E același principiu - se introduce informație genetică pentru același tip de antigen (dușman infecțios). Când veniți cu al doilea tip de vaccin, după ce primul nu a mers, e ca și cum ați administra o altă doză de vaccin. Nu e nicio problemă! Comunitatea științifică e de acord. Chiar și cei care au participat la studiile clinice pot să repete, să facă încă o doză de vaccin, când acesta intră pe piață. Și chiar ți cei care au făcut o infecție ușoară. Infecția ușpară s-a produs, posibil, cu o cantitate insificientă de virus pentru a asigura această învățare a sistemului imunitar și pentru a asigura memoria imunitară. Pentru a se instala această memorie imunitară și ca acesta sa fie de durată, expunerea organismului la antigen (dușman infecțios) trebuie să se facă o perioadă optima de timp și în prezența unei concentrații optimă de antigen.
De ce a apărut atât de repede vaccinul?
Andreea Groza: Vaccinul are o cantitate optimă?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Da, optimă și controlată. Multă lume spune cum s-a reușit atât de repede? Din fericire pentru noi, planeta întreagă, SARS COV 2 seamănă cu SARS COV 1 și MERS. Virusurile SARS COV 1 și MERS au apărut în 2002-2003. Atunci au început eforturile comuntății științifice de a gândi un vaccin. Foarte multe cercetări, în sensul bun al cuvântului, au fost reciclate. Aceste informații din atâția ani de cercetări, au putut fi utlizate acum!
Andreea Groza: Fac vaccinul și cine știe ce o să mi se întâmple peste 10 ani?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Nu știm ce o să ni se îmtâmple peste 10 ani! Din cauza nenumăratelor altor expuneri la mii de antigene (dușmani), care vor avea loc în această perioadă.
Andreea Groza: Adică la fiecare respirație - nu inspirăm aer steril - când mîncăm sau bem apă - nu sunt sterile, vom da de dușmani?
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: La fiecare respiratie, vor intra niște dușmani, pe care sistemul imunitar îi CITEȘTE și îi sortează foarte bine! Cum?
1 . Stabilește - acesta e un antigen care se poate exclude la poarta de intrare. Îl dă afara imediat.
2. Alt antigen este un pericol mare, apare un răspuns imun specific, cu activarea limfocite și cu instalarea memoriei imunologice.
Este și această frică a sterilizarii imunologice prin vaccinare. Ce înseamnă? Vaccinându-ne ajungem să elimina toate antigenele care ajută sistemul imuntiar să rămână în alertă. Dar nu e adevărat! Noi suntem colonizați în mod normal cu o serie de virusuri și bacterii nepericuloase (bacteriile bune din intestin de exemplu) și nu ne vaccinăm față de acestea. În continuare, aceste virusuri mai puțin periculoase își vor aduce contribuția bună asupra sistemului imuntar și îl vor menține în alertă.
Așadar vaccinarea înseamnă educarea sistemului imunitar într-o direcție clară. Fac vaccin împotriva SARS COV 2, sunt educat imunitar și știu să mă apăr, specific, de SARS COV 2.
