Cele trei mari calități pe care le are „colesterolul bun”. De ce nu trebuie să prăjim mâncarea

×
Publicitate

Cei mai puternici antioxidanți din natură se găsesc în cele mai mici matrice alimentare. Îi conțin gingașele fructe de pădure.

Dar antioxidanți mai eficienți decât cei din fructele de pădure sunt produși de ficatul nostru. Se numesc molecule de colesterol bun – adică HDL colesterol.

Colesterolul bun, numit HDL colesterol, înseamnă particule care fac curățenie. Ne explică cercetătorul Camelia Stancu.

Dr. Camelia Stancu, Institutul de Biopatologie Celulară: „Ele sunt responsabile de transportul excesului de grăsime din țesuturile periferice către ficat, pentru a fi eliminate. Ele sunt responsabile de curățenie, de eliminarea excesului de colesterol”.

Colesterolul bun, HDL colesterol, este și antiinflamator, antioxidant și antitrombotic, adică se opune formării cheagurilor de sânge în vase. Are aceste calități datorită celor peste 80 de tipuri de proteine pe care le conține.

Acest colesterol bun ne apără, adică are funcție antioxidantă, dacă este normal construit, adică dacă nu aducem din hrană factori oxidanți, adică prăjeli. De aceea, e normal să nu prăjim mâncarea.

Cum altfel îl ajutăm să se opună oxidării? De fapt, cum ne mai ajutăm?

Dr. Camelia Stancu, Institutul de Biopatologie Celulară: „La alimentație, contează calitatea, dar contează și cantitatea, cât de mult mâncăm. Trebuie să te scoți de la o masă nu foarte plin”.

Puțină hrană. Este un alt element prin care ajutăm aceste molecule antioxidante, pe care le producem chiar noi, adică HDL colesterol.

Importanța fructelor de pădure pentru organism

Sunt mai importante la nivelul tuturor celulelor decât antioxidanții pe care îi luăm din hrană. Spre exemplu, din fructele de pădure. Iată de ce.

Dr. Camelia Stancu, Institutul de Biopatologie Celulară: „Cei care provin din surse naturale au o stabilitate redusă, se decompun și sunt metabolizați repede la nivelul tubului digestiv, nu ajung în forma lor de molecule antioxidante la nivel de celulă”.

De aceea, puține prăjeli, puțină mâncare per total. Multă… mișcare.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Cheia dezvoltării musculare. Momentul ideal de a începe antrenamentele fizice și de ce nu avem rezultate

La 18 ani, apar receptorii de testosteron în mușchi. Este momentul potrivit pentru exercițiile de forță, iar momentul potrivit va rămâne toată viața.  

De ce e bine să ne fie foame dimineața. Alimentele recomandate de medic să le consumăm la micul dejun

De ce să mâncăm dimineața? E cea mai simplă întrebare pe care o poate pune un copil. Dimineața, celulele sunt sensibile la insulină, adică vor lua ușor zahărul din sânge și-l vor duce în celule. Este combustibilul care ne ține în viață.

Grăsimile din sânge nu sunt rele, decât atunci când sunt lăsate să se înmulțească! Ce să mâncăm pentru a repara situația

Grăsimile din sânge nu sunt rele. Însă, atunci când sunt lăsate să se înmulțească, devin foarte rele pentru că se luptă cu sistemul imunitar.

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.