Ce este rezistența la antibiotice și cum ne afectează sănătatea pe termen lung. România, lider european la consum
Ce înseamnă rezistență la antibiotice. Dacă luăm antibiotice într-o infecție bacteriană, nu vom învinge infecția. Și nu doar atât. Vom lăsa bacteriile rele, care ne-au infectat, să se multiplice și mai mult.
Și alte bacterii, bune de data aceasta, pe care le conține în mod normal intestinul, vor devini de asemenea rezistente la antibiotice. Aceasta este cea mai mare amenințare biologică globală.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: Suntem pe primele locuri la consumul de antibiotice atât în sectorul uman cât și în producția agricolă. Cu cât ducem mai multă presiune pe aceste bacterii, cu atât ele se adaptează mai repede.
România e pe primul loc în Europa la rezistența la antibiotice
Membra Academiei române, Carmen Chifiriuc, studiază în principal rezistența la antibiotice din sectorul clinic și din mediu. Ne spune că doar 30% din antibioticele produse se folosesc pentru terapia infecțiilor umane. Restul - în agricultură.
Toate antibioticele ajung în mediu. Și sunt degradate de bacterii. Bacteriile din mediu știu să învețe. Învață să se protejeze și să devină rezistente. La antibiotice. Din mediu, ajung în intestinul uman.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: Din mediu suntem colonizati și noi când vii cu un antibiotic să elimini patogenul, acest antibiotic va fi inactivat de mecanismul de rezistență în microbiota noastră.
Toate bacteriile din intestin se numesc microbiom. De curând, a apărut și termenul rezistom, adică toate genele rezistente la mediu.
Bacteriile rezistente la antibiotice, odată ajunse în intestin, duc informația mai departe la toate bacteriile bune pe care le conținem și fără de care nu putem trăi. Se întâmplă acest fenomen pentru că, asemenea oricăror organisme vii, bacteriile comunică chimic. Din cauza acestei comunicări, riscul este ca, în intestin să apară o specie rezistentă la antibiotice. Aceasta înseamnă apărare slabă și foarte slabă în fața tuturor infecțiilor.
Ce putem să facem noi, conștienți de mediul în care trăim.
Cum recunoaștem rezistența la antibiotice
Acesta este un virus respirator. Nu trăiește. Ca să devină infecțios, trebuie să ajungă în celulele noastre. Le parazitează. Și le determină să devină celule producătoare de alte virusuri. Acum apar simptomele. Acest proces complicat se întâmplă și într-o banală viroză. Antibioticul nu atacă virusurile.
Viroza durează mai mult, cu simptome mai severe, dacă luăm, fără sens, antiobiotice de la început. Dar antibioticul, care atacă doar bacteriile, și nu virusurile, luat la orice viroză banală este formula sigură să ajungem la rezistență la antibiotice. Medicii au constat acest comportament ani de zile în rândul pacienților. Abia anul trecut, regimul antibioticelor a devenit strict.
Un copil va suferi de infecții ORL frecvent. Dacă va primi antibiotic la orice infecție acesta îi omoară bacterile bune, protectoare din cavitatea orală și din tot tubul digestiv. Și îl lasă descoperit în fața tuturor microbilor.
Dr. Angela Crăciunescu, medic primar ORL: În primul rând scade imunitatea locală. E prima care îmi lasă loc și alte infecții și de aici se propaga ca un val. Tot timpul copilul acela va avea o problemă la nivelul cavitatii orale pt că se distrug microbii buni din organism.
În cursul unei cure de antibiotic, prescrise de medic, e obligatoriu să consumați suplimente alimentare cu probiotice diverse. Repopulează intestinul cu bacterii bune.
