"Stiu ca as putea, dar ma tem ca voi esua!" Cum gresesc parintii atunci cand ingradesc puterea de decizie a copiilor
"Stiu ca as putea, dar cea mai puternica informatie din mintea mea este ca voi esua." O astfel de atitudine poarta numele de auto-sabotare si are originea, evident, in copilarie.
In primii ani de viata, persoanele care se manifesta asa au auzit frecvent de la parintele cu care se identifica ori ca sunt neputincioase ori nestiutoare. ''Pelerina esecului'' este un aspect de care depinde calitatea vietii.
Cum va incurajati in fata oricarei actiuni pe care o intreprindeti? Ma gandesc la ceva frumos ori, chiar daca pare ciudat, la o situatie extrem de trista. Asa suna mare parte din raspunsuri. Interesant este ca ambele variante se invata inca din primii ani de viata.
"De exemplu sa le spui uite super ce bine ti-a iesit, mai fa o data. Dar exista si o motivatie negativa, daca amenintam persoana respectiva, copilul, va fi cumva motivat si atunci ii spunem ca n-o sa fii in stare, ca o se se aleaga praful si speram ca el o sa se motiveze sa faca ce vrem noi", explica psihologul Bogdana Bursuc.
Pariati pe motivarea pozitiva: ''Tu poti!''. Abordarea negativa, chiar daca parte corecta, produce frica intr-o prima etapa. Copilul va actiona fortat. Posibil bine. Pe termen lung se dezvolta insa o constanta psihica deranjanta in mintea sa. ''Nu sunt bun de nimic!''.
"In fiecare situatie in care o sa intervenim, o sa plecam de la aceasta premisa ca eu nu pot, ca eu nu o sa ma descurc. Si atunci o sa-mi fie teama, o sa evit, nu o sa fac, o sa fiu etichetat ca lenes, dar nu ma bag de frica", spune psihologul Bogdana Bursuc.
Alte doua comportamente ale parintilor vin sa construiasca ideea permanenta de esec pentru adultul de mai tarziu. Spre exemplu, copilul ia o nota mare. Vi se pare normal si nu-l laudati. ''Sa nu i se urce la cap!''
"In momentul in care el nu este la asteptarile parintilor este taxat si atunci copilul va face in continuare si va avea esec scolar pentru ca atunci primeste atentie si e normal sa faca lucrul aceasta", sustine psihologul Nicoleta Burlacu.
Nicio fapta buna nu trebuie lasata neobservata, asadar. Un al doilea comportament care construieste acelasi esec mental este limitarea la zero a capacitatii de alegere a copilului.
"Lasa ca stiu eu mult mai bine decat tine ce vrei sa faci! Si il dau pe copil la un liceu de informatica si el nu are abilitati", arata psihologul Nicoleta Burlacu.
Dezastruos nu este ca l-ati dat la un liceu dorit de dumneavoastra. Ci faptul ca i-ati furat decizia, lucru ce va avea impact in toata viata sa de adult.
