Cât de complicat e sistemul imunitar și cum îl „învață” vaccinul anti Covid să reacționeze
Traduse în limbaj medical, toate știrile pe tema COVID-19, pe care le-am urmărit în ultimul an, aduc, de fapt, detalii despre sistemul imunitar. Cea mai complicată rețea de informații din natură...
Trei direcții de acțiune are armata biologică pe care o primim la naștere. Trebuie să le ştim și dacă nu avem de-a face cu o pandemie, pentru că este foarte ușor să cădem în capcanele pe care, cu siguranță, le-ați putut remarca pe parcurs. Mai ales cele legate de vaccinare, care nu este nimic altceva decât un proces de învățare biologică. Așa cum am deprinde o meserie...
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Complicatul sistem imunitar citeşte permanent informaţii chimice din mediul înconjurător, care ajung lângă porţile de intrare, adică lângă mucoase. Mucoasa respiratorie, mucoasa digestivă ori mucoasa oculară.
Imunitatea înnăscută, de la porţile de intrare - este cea mai veche parte a sistemului imunitar.
Dr. Brânduşa Petruțescu, medic primar imunolog: „Există receptori şi celule care sunt deja antrenate să recunoască structuri din peretele virusului sau al bacteriei. Ele anticipează că se vor întâlni, le vor recunoaşte şi vor declanşa primul atac pentru neutralizarea acestor structuri”
Lupta de la porţile de intrare se numeşte excludere imună.
Dacă porţile sunt… depăşite, virusul se multiplică. Aşa se declanşează răspuns imun adaptativ.
Se activează celulele albe din sânge, numite limfocite B şi T. Apoi apar anticorpii, intre ziua a 4 şi a 8-a de boală infecţioasă. Primii anticorpi care apar se numesc IGM. Arata infecţia acută.
Dr. Brânduşa Petruțescu, medic primar imunolog: „Simpla evaluare a anticorpilor nu e suficientă, noi nu putem să evaluăm răspunsul imun doar pe baza anticorpilor, sunt forme asimptomatice cu nivel de anticorpi aproape zero şi totuşi au limfocite T, limfocite B care pot fi determonate in sânge.”
Din cercetare, avem o veste extrem de bună despre complicatul sistem imunitar uman. Experiența cu SARS-COV-1 din 2003 arată că celulele imunitare de memorie, la pacienţii care au făcut atunci boala, există şi se menţin după 17 ani de la infecţie! Asta au demonstrat cercetările făcute anul trecut pe loturi mari de pacienţii infectaţi în trecut cu SARS COV 1.
După ce se încheie lupta, adică se termină infecţia virală, 90% dintre celulele albe, numite limfocite, mor. Se auto-distrug.
10% din limfocite, din globulele albe care au participat la luptă, rămân în circulaţie. Sau în ganglionii limfatici. Spre exemplu, în axile. Şi au memorie imunologică. Sunt antrenate şi, dacă vor mai întâlni virusul, vor şti să reacţioneze rapid. După vaccin se intâmplă acelaşi lucru.
Prof dr. univ. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Organismul reacționează rapid şi eficient şi nu permite agentului infecţios să se stabilească în organism. Nu ne prinde nepregătiţi, e un proces de învăţare, ne scuteşte de complicațiile unei infecţii, asta este vaccinarea!”
.webp)
