Romanii se supraalimenteaza. Sfatul medicilor: mancare putina si fragmentata in 5 portii egale
Daca am minca cu 40% mai putin ca-n prezent, am trai cu 20 de ani mai mult. Asa suna surprinzatoarea concluzie trasa de cercetatori chiar la inceputul anului.
Nu avem cum sa demonstram in cateva minute afirmatia. In schimb, am luat fiecare organ in parte din tubul digestiv si va aratam cum este afectat de cantitati uriase de mancare. Carmen detine un bistro. Ii place sa se ocupe ea insasi de aranjarea portiilor in farfurie. Pregateste cam trei sute intr-o zi. Secretul succesului i l-au dezvaluit, in mod indirect, obiceiurile alimentare ale romanilor.
O portie normala de mancare cantareste cam 200 de grame. Un pranz obisnuit, in schimb, contine o supa de 200 de grame, felul doi - alte 200 de grame, iar desert - inca 200 de grame. Toate informatiile despre corpul uman spun ca este mult prea mult.
Laurentiu portioneaza hrana marunt si o aranjaza pe farfurii mari. Lucreaza intr-un restaurant de lux din centrul Bucurestiului si mizeaza mereu pe o poveste. Noua, spre exemplu, ne-a vorbit despre gradina ideala: "Este un pamant de hribi, am pus un sos de zmeura, aromat cu trufe si cateva legume blansate". Termina constructia gradinii cu doua felii de muschi de vitel de lapte. Preparat in vid, la cel mult 60 de grade Celsius. Temperatura scazuta ii mentine toate calitatile nutritive. "E prea mica portia acesta!", vor spune unii. In realitate, asa ar trebui sa arate mereu farfuriile.
Organizatia Mondiala a Sanatatii atrage atentia ca europenii se supra-alimenteaza. Fenomenul este prezent si in Romania. Medicii il intalnesc la o consultatie din trei. Stomacul este atat de elastic incat poate primi pina la trei litri de mancare sau lichid. Fortat zilnic, ramane la o dimensiune mare si cere si mai mult.
Bila este lichidul secretat in mod continuu de ficat. Se stocheaza in vezicula biliara si este eliberata cand consumam grasimi. Prea multe grasimi inseamna o cantitate enorma de bila secretata. Echilibrul dintre acizii si sarurile biliare se modifica, iar ambele substante ajung in colon in cantitati improprii. Aici, pot produce modificari care sa duca ulterior chiar la aparitia cancerului.
Pancreasul detine cele mai puterice enzime din organism participante la digestie. "Din cauza abuzurilor, exceselor, aceste enzimi ajung sa digere propriul pancreas si propriul organism, produc o auto-intoxicatie a organismului, o pancreatita chimica in asa fel incit se dizolva structurile proprii", spune dr. Ion Daniel.
Pancreatita este o drama in interiorul abdomenului, produsa cu propriile mijloace. Si ficatul resimte acut cantitatile mari de mancare: se vede la analiza colesterolului. Daca este crescut, e adevarat, poate fi controlat prin medicamente. Pastilele insa reduc doar productia de colesterol a propriului ficat. Ori un regim neschimbat de hrana va zadarnici operatiunea.
Sa tragem cateva concluzii: la pranz sau la cina aveti nevoie de o portie de hrana egala cu palma dumneavoastra. Nu de felul 1, felul al doilea si desert. De cinci ori pe zi e bine sa simtiti foame. Vi se va intampla la fiecare trei ore. Mancati sub acest impuls la cel mult 30 de minute dupa ce-l simtiti. Si nu de plictiseala sau pentru ca vreti sa gustati ceva bun.
Daca spre exemplu va treziti devreme si lesinati de foame, aceasta e o stare care spune ca functionati normal. Mai mult, ca ati mincat corect in ziua precedenta. Bonusul este ca tot ce consumati in zori nu se depune, ci se transforma in energie. Faceti foamea o zi intreaga? Dincolo de disconfort, nu e o tragedie. Depozitele de glucide din ficat au rezerve pentru 40 de ore. Pe scurt, mancare putina si fragmentata in 5 portii egale duce la o speranta de viata mai mare.
 (11).webp)
