Produsele degresate, periculoase un pericol pentru sănătatea copiilor
Să conţină unt, lapte nedegresat, carne, ouă şi pește gras; nu vorbim despre o cură de îngrăşare sau creșterea creşterii colesterolului în sânge. Aşa ar trebui să arate un plan de hrană normal pentru un adolescent.
Alimentele enumerate mai devreme nu îngraşă și ajută foarte mult creierul, în plin proces de dezvoltare.
Dr. Mihaela Bilic, medic primar diabet şi nutriţie: „Sistemul lor nervos, care e în creştere, are nevoie de grăsime alimentară. Din cauza acesta, copiii mici au 55% raţie de grăsime în aportul zilnic şi, când cresc, ajunge la 30-35%.”
Aşa că recomandarea e una singură - și nu duce la îngrăşare.
Dr. Mihaela Bilic, medic primar diabet şi nutriţie: „Mamelor, nu faceţi greșeala să le daţi copiilor lucruri dietetice; să le daţi lapte semidegresat, să le eliminate alimente bogatei grăsime, cum ar fi caşcavalul.”
Alimentele degresate nu fac decât să le afectează dezvoltarea normală a sistemului nervos și are impact şi pe capacitatea intelectuală.
Asociaţia Americană de Nutriţie a renunţat să mai facă recomandări de restricție a alimenter naturale grase care, invariabil, vin la pachet cu doze mari de colesterol. Aceasta deoarece studii din mai bine de 20 de ani au ajuns la concluzia că persoanele care au colesterolul crescut în sânge tot vor ajunge să ia medicaţie.
Aceşti pacienţi nu au sistemele de compensare din ficat în stare perfectă. Pe de altă parte, în toate meta-studiile există o observaţie de care ar trebui să ţineţi cont pe termen lung.
Dr. Catrinel Macovei, medic primar diabet şi nutriţie: „În momentul în care scot dintr-un aliment grăsimea – un iaurt 0% - trebuie să pun ceva în loc şi alimentul rămâne cu foarte multe glucide; glucide rafinate, de multe ori.”
De obicei, în locul grăsimii se aduce zahăr. Astfel, alimentaţia, per total, devine foarte bogată în zahăr. Excesul de zahăr se transformă în grăsime în ficat şi e periculos. Grăsimea din alimentele naturale – nu.
În cazul celor mici, mai degrabă controlaţi zahărul pe care îl ingeră şi nu cantitatea de grăsime din alimentele naturale. Din nou, la vârsta mică, zahărul îngraşă. Odată ce apar primele kilograme în plus, se întâmplă un fenomen de nedorit:
Dr. Florin Ioan Bălănică, medic nutriţionist: „Celulele grase nu sunt prietene cu insulina, în momentul respectiv, în acel triunghi: celula grasă, moleculă de glucoză, glucoza nu reuşeşte să intre în celula sa - se transformă în energie şi rămâne în circulaţie, deci glicemia creşte. ”
Aceasta se numeşte rezistență la insulină. Apare cu 10 - 20 de ani de diabet şi e legată de grăsimea în plus. Fenomenul e perfect reversibil. Aşa cum reversibil este şi ficatul gras. Cu două medicamente pe care le ignoră cei mai mulţi: dietă fără zahăr în exces şi mişcare.
