De ce suntem predispuși la infarct și infecții respiratorii si urinare iarna. Cum ne protejăm
După un noiembrie mai degrabă călduros până spre ultima săptămână, parcă prinde bine puțin frig. În anotimpul rece, trei aparate și sisteme sunt supuse intens presiunii mediului.
De aceea, în lunile respective, avem cea mai mare rată de infarct, cele mai multe infecții urinare și, bineînțeles, cele mai multe afecțiuni respiratorii.
Scade temperatura. Începe adaptarea la frig.
Andreea Groza, corespondent: “Pentru că mi-e frig, inima bate mai repede. Bate mai repede cu un scop precis. Să crescă metabolismul fiecărei celule, pentru că, în felul acesta, crește și temperatura întregului corp.”
În acest moment sunt descărcați hormonii de stres adrenalina și non-adrenalina.
Dr. Daniela Anghelina: “Acești homoni pe de o parte cresc frecvența cardiacă și pe de altă parte produc vasocontricție pe vasele mici de la nivelul pielii. Vasele mici își strâng diametrul. Rezultatul creșterii frecvenței cardiace și a strângerii acestor vase mici este creșterea tensiunii arteriale.”
De aceea, hipertensivii au nevoie de control la cardiolog în sezonul rece. Cosmin face un test de efort. Efortul poate demasca probleme pe care un EKG în repaos nu le arată. Inima se contractă în mod normal la 60%. Un procent mai mic arată depuneri de colesterol în artere. Sau probleme în valvele inimii.
Cald, frig, iar cald și iar frig. Vasele de sânge din nas se strâng și reduc secreția de substanțe cu rol în imunitatea locală. Simultan, scade tempratura din nas până la 32 de grade Celsius. Multe virusuri respiratorii se înmulțesc la această temperatură.
Prof. dr univ. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie: “Agenții infecțioși pot veni din afară, din colectivititate, dar uneori pot proveni de la bacterii din microbiota normală a oro-faringelui. Atunci când stăm în frig și nu suntem protejați, acesta microbiotă poate provoca o infecție.”
Frigul, așadar, poate provoca o infecție în gât cu propriii gemeni.
Andreea Groza, corespondent: “Încercați pe cât posibil să nu suportați diferențe foarte mari interior- exterior. Dacă e frig afară, nu va supraîncălziți casa. De asemenea, în casă încercați să mențineți umiditatea la 50%. Umiditatea se măsoară cu aparatul numit higrometru, care arată ca un ceas. Umiditate peste 50% înseamnă că măriți numărul acarienilor din casă și a mucegaiurilor.”
La nivelul vezicii urinare există cili, perișori, care fac permanent o mișcare de eliminare. Temperaturile mici îi paralizează și astfel nu mai au mișcarea spre exterior. Pot lasă bacteriile să urce în vezică și apare infecția urinară. Tratamentul înseamnă anti-biogramă. Și apoi cură de antibiotice potrivite.
Dr. Victor Cauni, șef secție urologie Spitalul Colentina: “Dacă tratamentul în infecție nu e cu un antibiotic puternic într-o doză adecvată și infecția e tratată cu antibiotice slabe, ea se cronicizează, pentru că bacteriile se adaptează. Unele bacterii au niște cili, niște piciorușe. Peretele vezicii urinare e făcut din mai multe straturi, ele pot intra sub primul, al doilea strat de celule și la următoarea să spunem scădere de imunitate, infecția recidivează, deci e foarte important să consumăm apă.”
Infecția este, în esență, o poluare. Împotriva poluării ne ajută apa.
