Copiii trebuie să învețe că eșecul este parte din viață. Cum îi pot ajuta părinții
Azi nu am fost cel mai bun la școală, nu am făcut bine la teză ori la test. Nu mi-au ieșit toate lucrurile. Înseamnă deci că ceva e în neregulă cu mine.
Cea mai proastă abordare a elevului român, încă neînvățat că succesul se naște din muncă și eșec. Din păcate, acest tipar de învățare despre eșec scade dramatic calitatea vieții.
Se numește gândire catrastrofică și este tiparul învățat în școala comunistă. Din păcate, acest tip de gândire este promovat și în prezent la școală.
Prof. univ. dr. Ioan Panisoara, Facultatea de Psihologie: „Dacă n-am luat 10 este un dezastru. În viață vom avea multe eșecuri, din această imperfecțiune rezultă progresul. Lucrurile mari din lumea asta nu au rezultat din lucruri făcute perfect ci din lucruri făcute altfel. Înseamnă să experimentezi. Asta e rău la gândirea catastrofică. Dacă nu mi-a ieșit ceva perfect e rău, nu e un altfel de bine. Nu este un rău!”
Eșecul nu este o catastrofă, ci normalitate. Iată ideea cu care trebuie să crească cei mici. Dar, o notă mică e urmată - potrivit educației balcanice - de reproș. Părintele pune presiune și mai mare pe umerii copilului și transmite:
Bogdana Bursuc, psiholog clinician: „Capcana cu performanța este că niciodată nu e suficient și că tot timpul se poate mai mult. Mesajul implicit pe care îl transmiți este că așa cum ești tu acum nu e suficient, pentru că eu vreau mai mult. Ceea ce însemnă că eu nu sunt mulțumit de tine. Ce învață copilul? Nu e niciodată suficient de bine!”
Prof. univ. dr. Ioan Panisoara, Facultatea de Psihologie: „Dacă eu aș construi o pasiune, o să aflu și de eșec, dar îmi plece lucrul acela și merg mai departe. Mi-a plăcut și drumul”.
Eșecul construiește succesul și imaginația. Și este parte din viața oricui. În special parte din viața unui elev care se antrenează.
