Cancerul de plămâni, boala oncologică aflată pe primul loc ca rată de apariţie în rândul bărbațillor
Nu avem program naţional pentru diagnosticarea precoce a cancerului de plămâni. Vorbim despre boala oncologică aflată pe primul loc ca rată de apariţie în rândul bărbațillor. E depistată, în cele mai multe cazuri, prea târziu.
Aproximativ 90% dintre persoanele care vor face cancer pulmonar sunt fumătoare. Aceste persoană au nevoie, anual, de o investigaţie:
Andrei Ungureanu mendic primar oncologie medicală: ”Dacă eşti un mare fumător sau un în individ care te-ai lăsat recent de fumat ai merita să faci un CT cu doză mică de iradiere pentru a depista precoce un cancer de plămân”.
Investigaţia fidelă care arată starea plămânului şi care permite repetarea se numeşte CT pulmonar cu doză mică. Acest tip de CT are o doză de radiaţii de 5-6 ori mai mică faţă de doza încasată la un CT normal. Trebuie să ştiţi că o radiografie pulmonara nu depistează un cancer de plămâni de 1-2 centrimetri, dimensiunea când este tratabil. CT pulmonar cu doză mică trebuie făcută, anual, şi de către persoanele care s-au lăsat de fumat. Şi aşa vorbim despre prevenţie în privinţa cancerului de plămân.
Andrei Ungureanu mendic primar oncologie medicală: ”La un fost fumător, riscul scade abia la 15-20 de ani după ce te-ai lăsat de fumat. Dacă te-ai lăsat azi de fumat nu înseamnă că mâine eşti la categoria de nefumători”.
Cu un CT pulmonar cu doză mică, făcut anual, ne confirmă ghidurile americane, cea mai mare parte a pacienţilor diagnoticați se află în stadiul 1 sau 2. În România, cei mai mulţi dintre pacienţi diagnoticati au deja metastaze. Adică sunt în faze avansate ale bolii.
Cancerul pulmonar diagnosticat devreme este curabil. Pe platforma onco-plan.ro, găsiţi un parcurs al pacientului de la diagnostic până la finalul tratamentului.
Pentru toţi fumătorii, specialiştii insistă pe 2 probleme. În primul rând, fumatul este o boală şi nu un viciu. În al doilea rând, fumatul nu relaxează, pentru că este un stimulent cerebral. Dar pentru că este asociat cu relaxarea, psihologului îi revine misiunea de a distruge asocierea.
Degi Laszlo Csaba, Societatea internaţională de psiho-oncologie: ”Când începem un drum împreună trebuie să înţelegem că vor fi recăderi. Şi trebuie să reluăm nu de la zero, de acolo când am spus ok nu mau pot. Marea majoritate a fumătorilor spun şi vecina a fumat şi nu a pațit nimic. Este această negare faţă de idee de a renunţa la fumat, după care apar întrebări, în momentul acela putem să intervenim, să înmulţim aceste întrebări”.
Psihologul e cel mai mare ajutor de fapt în renunţarea la fumat. Urmează apoi medicamentele, care inhibă centrii din creier, care răspund la nicotină. Acesta este, de asemenea, o formă de prevenţie împotriva cancerului de plămâni.
