Bunicii care au grijă de nepoți trăiesc mai mult și sunt mai fericiți. Beneficiile asupra copiilor

×
Publicitate

O echipa de oameni de știință elvețieni și nemți tocmai a demonstrat matematic valoarea socială a bunicilor! Studiul a durat nu mai puțin de 30 de ani.

Cercetătorii au stabilit corelații între starea de sănătate și echilibrul emoțional al copiilor și faptul că sunt crescuți de bunici. Dar și între durata de viață și nivelul de fericire al celor care petrec mult timp cu copiii copiilor lor.

Suntem martorii unui experiment. Ziua Bunicilor, organizată pentru preșcolari. Înșirați pe marginea ringului, reprezentanții noii generații de vârstnici butonează febril telefoanele inteligente.

În 2019, și bunicii sunt smart. Mulți stau mai mult pe Facebook decât cu nepoții, își iau informații - inclusiv cărți de bucate - mai mult din mediul online, decât de la prieteni și din bibliotecă.

Adriana Stere: “O să plecăm doct de la un proverb englezesc: ‘It takes a village to raise a child’. Adică e nevoie de tot satul, ca să crească un copil. Evident, rolul primordial în a-l ridica pe cel mic copăcel îl au mama și tata, dar foarte importantă e și contribuția altor actori. Familia extinsă, în special bunicii, dar și tot restul neamurilor. Iar parteneriatul dintre toate entitățile se va vedea la maturitate.”

Dan Prediger, coordonatorul gradiniței: “Avem bunica profesoară și a trebuit să își ia liber de la școală... despărțirea e destul de grea. Asta e. E clar că își iubesc bunicii foarte mult și asta ne bucură. Dacă plângeau când veneau bunicii era o tragedie. E bine că plâng după ce pleacă.”

Vorbim însă despre un model cultural în schimbare. Spre deosebire de acum 100 de ani, când locul copiilor era pe lângă vatra bunicilor, astăzi un sfert din pensionarii care trăiesc în orașe sunt încă în câmpul muncii. Au chiar ei atât de puțin timp liber, încât n-ar face față și unui post, chiar și cu normă redusă, de bonă.

Adriana Stere: „Ar trebui să ne întrebăm totuși ce le iese bunicilor la afacerea asta. A dat deja un răspuns o echipa mixtă de cercetători elvețiano-germană. În cercetare au fost cuprinși 500 de subiecți cu vârste între 70 și 103, din trei caregorii - fără nepoți, cu nepoți, dar neimplicați în creșterea lor, și cei care petreceau mult timp cu copiii copiilor lor. Concluzia a fost că cei din urmă trăiesc mai mult și mai fericiți.”

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Riscurile la care își supun copiii părinții care fumează în preajma lor

Fumul inhalat de copil, ca de altfel şi camera în care s-a fumat, sunt mai toxice decât ţigara, care v-a scurtat 7 minute din viaţă.

Ce pățesc copiii care respiră preponderent pe gură

Ce face o respirație preponderent orală la vârste mici? Asa cum se întâmplă în cazul celor care au amigdale mari, care au polipi exagerați, care au alergii neținute sub control? În primul rând oasele maxilare se dezvoltă necorespunzător.

Ce variante au femeile să-și refacă silueta după naștere. Sport, dietă sau operații estetice?

Americanii spun că, atunci când ești întrebat câți copiii ai, trebuie "să-ți numeri bucuriile". Realist vorbind, după o naștere sunt însă și multe schimbări neașteptate.

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.