Alimentația nesănătoasă a copiilor crește riscul de obezitate infantilă
La vârste fragede, mai mult decât în orice altă perioadă a vieţii, grăsimea înseamnă automat boala. Acum se depun primele plăci de colesterol pe vasele de sânge. Şi tot acum, pancreasul suferă de pe urma agresiunilor.
Ce înseamnă vârste fragede? Chiar şi înainte de doi ani! „Ce se întâmplă doctore” vă prezintă ce e de făcut şi cum putem construi o bază alimentară sănătoasă pentru dezvoltarea corectă a copilului.
Karim are șapte ani. Se joacă, dar sub supraveghere. Mişcările îi ajută atât muşchii abdomenului, cât şi pe cei situaţi de-o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Musculatura abdominală ajută la stabilitate.
Joaca în aer liber face minuni; statul la computer - niciodată. Băieţelul ne arată cum ar trebui să se comporte o generaţie copleşită de ecrane, care a uitat să iasă afară.
Pe lângă tot acest efort, părinţii trebuie să-şi intre în rol serios când vine vorba de hrană. Totul începe cu o documentare că la carte, în urma căreia să ştie rolul dintre calorii şi nutrienţi. Hrana cu nutrienţi înseamnă carne ca atare, pește, ouă, lactate simple, cât și legume şi fructe. Acestea hrănesc şi nu îngraşă. La polul opus, găsim caloriile goale: mezeluri, dulciuri, sosuri, pâine albă şi sucurile de fructe şi legume. Energia lor se transformă doar în grăsime.
Părinților recomandă un tabel: o categorie cu calorii goale, o categorie cu nutrienţi. Astfel, ei trebuie să introducă în caseta corectă tot ce mănâncă cel mic în weekend spre exemplu, când poate fi observat, iar părinții pot monitoriza mai uşor creşterea lui.
Dr. Ruxandra Pleșea, medic nutriționist: „A venit în gestiune mâncarea x. Ție îţi sunt folositoare doar câteva substanţe. Ce facem cu restul? Le depunem; aşa se produce îngrăşare de tip junk-food. Sunt acolo doar calorii goale - nu au informaţia nutriţională de calitate, corpul nu are ce să facă cu acele calorii, deci sunt depuse.”
Explicaţia vine de la un nutriţionist care tratează obezitatea morbidă.
Din păcate, calorii goale există în opt din zece produse de la raft. Dacă cel mic are prepoderent în meniurile zilnice calorii goale, medicii îl numesc subnutrit, chiar dacă e grăsuţ. Subnutrit, adică fără nutrienţi în hrană. Caloriile goale, după ce fac depozite de grăsime, se duc direct în vasele de sânge.
Dr. Iolanda Vivisenco, medic primar pediatru: „Striurile de colesterol, ateroscleroza de la vârstă adultă e corelată cu alimentaţia din primii ani. Striurile de colesterol se depun pe artere şi se depun în primul an de viaţă.
Mulţi cred ca sucurile de fructe şi legume sunt sănătoase. Lichidele dulci, provenite din sucurile din comerţ sau chiar freshurile făcute acasă, creează aceleași şocuri glicemice.
Dr. Iolanda Vivisenco, medic primar pediatru: „Creşte brusc glicemia, creşte brusc insulina; scade brusc glicemia, scade brusc insulina. Aceste jocuri pe un organism imatur au efecte dezastruoase. Inclusiv la diabet ne referim. Noi nu recomandăm copiilor să consume sucuri de fructe, ci fructe ca atare!”
Doar alimente cu nutrienţi, adică lactate simple, ou fiert, carne la grătar, legume, fructe, miere - asta înseamnă regim alimentar corect, care nu vine cu restricţii legate de cantitate, pentru un copilaş care este deja supraponderal.
