A început sezonul infecţiilor respiratorii. Semnalele pe care le transmit ganglionii inflamați

Dată publicare: 18-11-2018 00:00
Dată actualizare: 18-11-2018 10:55


Ganglionii de la gât încep să se mărească până devin palpabili. Şi, uneori, dor atunci când avem o infecţie respiratorie sau în zona ORL. De ce devin atât de mari, de ce sunt dureroşi?

Răspunsul nu stă nicidecum pe internet, pentru că fluxul informațional din online, venit mai ales pe filiera pacienților, poate conduce eronat chiar spre cancer. Nu este cazul!

În interiorul ganglionilor limfatici circulaţia este foarte lentă. Şi în acest flux lin, diferit de cel al sângelui din artere, spre exempu, e posibilă întâlnirea dintre microbi şi armatele întregi ale sistemului imunitar.

Adenovirusurile sunt cele mai frecvente virusuri cu transmitere aeriană. Peste 40 de serotipuri, în fiecare an. Vă puteţi infecta cu fiecare dintre acestea.

Prof. dr. Coriolan Ulmeanu, șef secţie pediatrie Spitalul Grigore Alexandrescu: „Deci din 5 în cinci zile, poţi să faci o nouă infecţie, pentru că nu faci imunitate decât pe un serotip, un singur tip. Și dacă te internezi într-un spital de pediatrie, dacă n-ai plecat a cincea zi, practic ai făcut o infecţie de spital.”

Copiii vor face mai des infecţii repiratorii pentru că, spre deosebire de adulţi, nu au memorie imunologică.

Faţă de luna trecută, temperaturile au scăzut dramatic. În interiorul nasului, la ora actuală găsim undeva la 31- 32 de grade de Celsius. Este temperatura perfectă, pentru ca virusurile numite „adenovirusuri” să se reproducă. E motivul pentru care am intrat în sezonul infecţiilor respiratorii.

Am făcut o viroză. Palpez singur glanglionii din jurul gâtului. De ce? Ne explică un expert în sistemul imunitar uman.

Prof. univ. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie: „De obicei, la infecţiile viroze nu sunt dureri. La infecţiile bacteriene se pare că durerea e mai mare, senzaţia dureroasă e mai mare.”

Aşa arată limfocitele T şi B, antrenate în interiorul organismului uman să devine imunocompetente. Sunt descărcate în circulaţie şi apoi circulă şi recirculă în ganglioni. Aceşti veritabili soldaţi simt toți microbii din natură.

Prof. univ. dr Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie: „Dacă nu-l întâlnesc, recirculă şi patrulează în organism până în momentul în care are loc această întâlnire şi dacă s-a produs întâlnirea - şi se produce în interiorul acestor organe (ganglionii) - pentru că circulaţia e lentă şi permite contactul. Spuneam că sunt puţine celule într-o primă fază, dar aceste limfocite proliferează o populaţie mai numeroasă, capabilă să facă faţă şi să declanșeze un răspuns imun efficient. Chiar şi netratate, se vindecă până la urmă, pentru că sistemul imunitar acţionează şi, în cele în urmă, reuşeşte să câştige această luptă, bătălia cu agentul infecţios.”

Cu alte cuvinte, odată ce întâlnesc cu un microb în interiorul ganglionilor, limfocitele încep lupta. În acelaşi timp, se reproduc pentru a părea impunătoare şi prin număr. Evident, ganglionii se măresc și se pot palpa.

Dintre toţi microbii respiratori, gripa ne sperie poate cel mai tare. Pentru că virusul care o declanşează are opt haine pe care le schimbă anual şi la care nu dezvoltăm memorie imunitară. Îl învingem prin vaccinare anuală.

Au capacitea să se diferenţieze limfocite de memorie B şi T, aceste limfocite de memorie au o viaţă mai lungă. Păstrează amintirea primului contact şi vor fi capabile să intre în acţiune mult mai repede şi mai intens la al doilea contact, proprietate se numeşte memorie imunologică. Acesta e motivul pentru care ne vaccinăm: să provocăm noi o primă întâlnire cu un antigen modificat, care nu produce boală. În schimb, să se diferențiezee acest limfocite de memorie, astfel încât la întâlnirea cu agentul nemodificat, sălbatic, din natură să fim deja pregătiţi.

Sensibil este şi streptococul hemolitic. Trebuie neapărat tratat cu antibiotic până la sterilizarea focarului. Acest streptococ are pe suprafaţă nişte piese care se aseamănă cu cele ale organismului uman. Aşa apare imunitatea încrucişată. Nu putem, deci, să învingem microbul singuri, precum în alte cazuri.

Această înseamnă că aceste infecţii sunt netratate sau insuficient tratate uneori. Părinţi mai spun: „Ti-a trecut febra, hai să oprim tratamenul cu antibiotice.” Tratamentul trebuie urmat întocmai cum a fost recomandat de medic, pentru că că aceşti anticropi pot afecta individul pe toată viaţa.

Din cauza imunităţii încrucişate, în lipsa tratamentului, apar complicaţii imunologice: adică febra reumatismală, o boală inflamatorie severă a inimii, dar şi distrugerea celulelor din rinichi.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!