Planul Uniunii Europene pentru reducerea afluxului de imigranti: 100.000 de locuri in centre de primire, in Grecia si Balcani
Convocati duminica seara la Bruxelles liderii a 10 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Romania, dar si cei din Serbia, Macedonia si Albania au anuntat crearea a 100 de mii de locuri in centre de primire, din Grecia si Balcani.
Cititi in articol:
► Principalele masuri luate de tarile din Balcani pentru reducerea afluxului de migranti
► Cele 17 puncte ale planului UE pentru criza imigrantilor
Obiectivul este ca refugiatii sa beneficieze de conditii civilizate, in timp ce li se analizeaza cererile de azil.
Pe de alta parte, in noianul de drame, se strecoara si miracole, cum a fost salvarea unui baietel de 18 luni, care plutea pur si simplu, in Marea Egee.
In varsta de un an si jumatate, Mohammed era unul dintre cei 30 de sirieni aflati intr-o barca ce s-a scufundat zilele trecute in Marea Egee in timp ce se indrepta spre Grecia. Norocul lor a fost ca aveau veste de salvare si ca niste pescari turci i-au vazut plutind in apele ca gheata. Chiar si asa pe cei care supravietuiesc traversarii, ii asteapta provocari uriase si pe pamant.
Cand visau la Europa, acesti oameni nu-si imaginau asa taramul fagaduintei. In taberele de primire de pe insula Lesbos conditiile au devenit insuportabile. De cand s-a stricat vremea cei care ajung trebuie sa doarma pe pamantul care musteste de apa ori in corturi batute de vant.
Corespondent SKY News: "Unii dintre ei asteapta de 5 zile, pe o vreme oribila. Stau in frig si ploaie ca sa treaca de acolo de cealalta parte a gardului, ca sa fie inregistrati".
Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene
"Sa fie cat se poate de clar: oamenii trebuie sa fie inregistrati. Nu sunt inregistrati, nu au drepturi".
Politistii permit trecerea in grupuri de 20 de persoane. Un tanar isi inclesteaza pe un gard mana invinetita, incretzita de cata ploaie a indurat, ca sa nu piarda locul la coada.
Lucrurile nu stau deloc mai bine nici catre capatul pribegiei. La Spielfeld, la granita sloveno-austriaca, erau aseara adunati mii de oameni care asteptau sa-si continue calatoria. Se petrec tot mai des incaierari atat intre refugiati cat si intre ei si politie.
Heinz Schaden, primar Salzburg : "Primim in continuu oameni, vin cu autobuzele, cu trenurile, pe jos. Centrele de primire sunt de mult depasite"
Pentru a evita asemenea blocaje, la summitul de duminica, toate tarile de pe traseu si-au luat angajamentul de a comunica zilnic si de a nu mai trimite refugiati spre tarile vecine fara acordul acestora.
Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene: "Nu se poate ca in Europa anului 2015, oamenii sa fie lasati sa se descurce singuri, sa doarma in camp si sa traverseze rauri cu apa pana la piept, pe temperaturi sub zero grade".
Grecia va gazdui temporar 50.000 de refugiati in adaposturi, familii voluntare sau locuinte subventionate de ONU. Centre de primire cu o capacitate totala de 50.000 de locuri vor fi deschise si in alte state din Balcani.
Banca Europeana de Investitii si Banca Europeana pentru reconstructie si dezvoltare vor sustine financiar eforturile tarilor implicate, iar Frontex, agentia europeana care gestioneaza frontierele- se va implica in expulzarea rapida a solicitantilor de azil respinsi.
Angela Merkel a explicat ca aceste locuri vor fi create cu UNHCR pentru ca "migrantii... se bazeaza pe aceasta ruta de-a lungul Balcanilor".
"Grecia s-a angajat in mod remarcabil" acceptand sa creeze, de asemenea cu ajutorul ONU, 30.000 de locuri de primire pana la sfarsitul anului, a salutat dna Merkel.
"In a doua" faza, 20.000 de locuri de primire vor fi create in familii gazda si locuinte subventionate de UNHCR, a precizat ea.
"Aceasta va fi o prima etapa pentru o mai buna gestionare a fluxului", a estimat cancelarul.
"Gestionarea fluxului impreuna este singura modalitate de a restabili ordinea si incetini afluxul necontrolat de persoane", a pledat Juncker.
In numele UNHCR, Guterres a declarat ca tocmai prin intermediul acestor centre de primire se va putea apoi incepe inregistrarea solicitantilor de azil sirieni, irakieni si din Eritreea in Grecia.
Aceasta procedura este o conditie prealabila repartizarii lor in cadrul celor 28 de state membre ale UE, care au acceptat sa imparta sarcina primirii a 160.000 de refugiati pe doi ani pentru a reduce tensiunea asupra tarilor din prima linie. Imigrantii economici vor fi repatriati, potrivit declaratiilor la conferinta de presa.
Participantii la aceasta reuniune s-au angajat sa puna in aplicare incepand de luni saptesprezece masuri de "restabilire a stabilitatii gestionarii migratiei in regiune si incetinire a fluxului printr-o abordare colectiva transfrontaliera".
Printre acestea se numara trimiterea a 400 de politisti pentru a ajuta Slovenia, coplesita, in inregistrarea mai sistematica a migrantilor la frontiere si schimbul zilnic de informatii intre tarile vecine.
Principalele masuri luate de tarile din Balcani pentru reducerea afluxului de migranti
Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia, Bulgaria, Romania, Germania, Grecia, Serbia, Macedonia si Albania au convenit duminica sa lucreze mai bine impreuna, incepand chiar de luni, pentru a reduce afluxul de migranti in Europa prin "ruta Balcanilor".
Agentia France Presse prezinta, la randul ei, principalele puncte ale declaratiei comune, la sfarsitul unui mini-summit de urgenta la Bruxelles, care reia cea mai mare parte a propunerilor prezentate de presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker:
- Imbunatatirea schimbului de informatii zilnice si anuntarea deplasarilor pe ruta din Balcanii de Vest si evaluarea nevoilor de sprijin.
- Prevenirea deplasarii refugiatilor dintr-o tara in alta fara ca a doua sa fie informata: "In circumstantele actuale, vom descuraja circulatia refugiatilor sau imigrantilor spre granita unei alte tari din regiune. O politica de a-i lasa sa treaca pe refugiati fara a informa o tara vecina nu este acceptabila".
- Imbunatatirea conditiilor de primire a migrantilor, mai ales cresterea capacitatilor pentru a ajunge la 100.000 de locuri in Grecia (50.000) si Balcanii de Vest (de asemenea 50.000).
Grecia a fost de acord sa creeze, cu ajutorul inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR), 30.000 de locuri de primire pana la sfarsitul anului. In a doua faza, 20.000 de locuri de primire vor fi create in familii gazda si chiriile vor fi subventionate de UNHCR.
Cele 50.000 de locuri ramase vor fi instalate de-a lungul rutei din Balcani in coordonare cu ONU.
Acordul prevede de asemenea o colaborare stransa cu institutiile financiare internationale, cum ar fi Banca Europeana de Investitii (BEI) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru a sprijini eforturile financiare ale tarilor in cauza.
- In confruntarea cu fluxul de migranti, trebuie asigurata o capacitate completa de inregistrare cu utilizarea maxima a datelor biometrice, in cooperare cu agentiile europene pentru schimb de informatii.
- O mai buna gestionare a frontierelor prin finalizarea si punerea in aplicare a planului de actiune intre UE si Turcia anuntat la ultimul summit european de la 15 octombrie.
- O mai buna combatere a traficului de fiinte umane si a traficantilor, consolidarea actiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex si Europol.
- O mai buna informare a migrantilor si refugiatilor cu privire la drepturile si obligatiile lor.
Cele 17 puncte ale planului UE pentru criza migratiei
Agentia Reuters prezinta principalele puncte a ceea ce a fost convenit:
* Cresterea capacitatii de primire cu 30.000 de locuri pana la sfarsitul anului in Grecia. Agentia de refugiati a ONU va oferi
subventii pentru chirie si programe implicand familii gazda pentru cel putin 20.000 de persoane suplimentare.
* Obtinerea de capacitati suplimentare de 50.000 de locuri, pentru a se ajunge la un total de 100.000 de-a lungul rutei din Balcanii de Vest si Grecia.
* Desfasurarea a 400 de ofiteri de politie intr-o saptamana in Slovenia.
* Intensificarea eforturilor pentru trimiterea inapoi a migrantilor care nu au nevoie de protectie internationala si intensificarea cooperarii asupra repatrierii cu Afganistanul, Bangladesh, Irak si Pakistan.
* Intensificarea operatiunii comune pe mare Poseidon in Grecia, in special prezenta agentiei de frontiera a UE Frontex in Marea Egee, si consolidarea semnificativa a sprijinului Frontex pentru Grecia in inregistrare si activitati de amprentare.
* Abtinerea de a facilita circulatia migrantilor spre granita altei tari. Nu este acceptabil sa fie redirectionati refugiatii spre alta tara.
* Stabilirea de puncte de contact pentru a permite schimburi zilnice de informatii cu privire la circulatia migrantilor.
* Schimb de informatii cu privire la marimea si fluxurile de refugiati. Frontex precum si EASO, Biroul European de Sprijin pentru Azil, vor asigura acest schimb de informatii.
* Contactarea institutiilor financiare, Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare pentru a asigura finantare pentru cazarea refugiatilor.
* Intensificarea cooperarii intre politii si in actiuni judiciare impotriva traficantilor de migranti, angajarea Europol si Interpol in operatiuni pe ruta din Balcanii de Vest.
* Intarirea sprijinului pentru agentia de frontiera a blocului Frontex la granita dintre Bulgaria si Turcia. Stabilirea unei noi
operatiuni Frontex la frontierele terestre externe dintre Grecia si Macedonia si Grecia si Albania pentru a se concentra asupra controalelor la iesire si inregistrarea refugiatilor care nu au fost inregistrati in Grecia.
* Actiune comuna cu Frontex pentru a detecta trecerea ilegala a frontierei si sprijin de inregistrare si amprentare in Croatia.
