De ce nu au fost transferați rapid în străinătate răniții din Colectiv. Jean Chelba: ”Erau mai mulți salvați”
S-au împlinit 3 ani de la tragedia din Colectiv, iar sistemul românesc de sănătate încă îşi arată neputinţa.
Dacă azi ar apărea nu o situaţie de aceleaşi proporţii, ci doar câţiva răniţi cu arsuri grave, nu am avea unde să îi tratăm. Cele 11 locuri din secţiile de arşi sunt permanent ocupate şi doar un transfer în străinătate ar putea da şansa unui nou bolnav.
Cruntul adevăr este recunoscut de doctori, de autorităţi, dar trăit pe pielea lor de pacienţi. Nu avem un program de recuperare medicală a arşilor la externarea din spital şi ne lovim încă de birocraţie şi chiar orgolii pe care uneori sunt puse mai presus de viaţa unui om. Ce s-a schimbat în sistemul de sănătate după Colectiv? Mai nimic!
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Miner: ''M-am gândit că nu mai am nicio şansă de trăit. În Belgia a fost mai bine ca la noi în ţară şi am avut o şansă de trăit şi-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta.''
Este mărturia dureroasă a unui miner care în vară a suferit un accident de muncă în Complexul Energetic Rovinari. Cu arsuri de gradul 4, Gheorghe a ajuns în secţia de arşi a Spitalului Floreasca.
Miner: ''Doctorul la Bucureşti m-a tăiat pe aici pe lângă tendoane. Trebuia făcută pe partea musculară, nu pe unde sunt vene. A vrut să-mi taie mâna.''
Chiar şi la trei ani de la Colectiv, familia bărbatului s-a lovit iniţial de un refuz atunci când a cerut transferul lui în străinătate
Soția minerului: ''La Floreasca nu au vrut să-i dea transferul, a intervenit doamna ministru şi au dat consimțământul.''
Aşa a ajuns bărbatul la un spital din Belgia, unde a fost îngrijit inclusiv de un medic român.
Soția minerului: ''S-au comportat extraordinar cu noi. Nu exista zi, veneau domnii doctori în fiecare zi şi ne spuneau cum au fost pe noapte, dacă au avut febră, totul despre ei. Când făceau operaţii veneau şi ne spuneau ”azi facem aşa”. În Bucureşti nu te băga nimeni în seamă. Mai multă omenie să fie din partea doctorilor, nu vorbesc de profesionalism, că poate şi aici sunt foarte buni, dar să fie mai omenoși.''
Despre omenie, compansiune şi curajul de a recunoaște neputinţa ar trebui să înveţe întregul sistem de sănătate de la noi. Experienţa tragică de la Colectiv, când 64 de tineri au murit şi alţi 184 au fost răniţi, nu a schimbat NIMIC.
Acum 3 ani, răniţii aflau pe pielea lor că România nu avea nici măcar un loc steril, că nu avea suficient personal pregătit şi nici cele necesare tratamentului.
Jean Chelba: ''Medicii ATI nu sunt specializaţi în arsuri: ”n-avem cui ce, nu ne pricepem, nu ştim cum să-i tratăm, ne bazăm ca organismul lor să reziste”.”
Reporter: ”V-au zis asta medicii?”
Jean Chelba: ”Da. Erau peste 30 de pacienţi cu diferite probleme, ei erau trataţi la fel.''
Dar ce nu astupă rănile fizice şi sufleteşti ale supravieţuitorilor şi ale părinţilor a fost nepăsarea celor care puteau decide să primim ajutorul medical al străinilor. Însă imaginea unor politicieni a fost mai presus decât vieţile tinerilor care se luptau cu bacteriile ucigaşe luate din spitalele noastre.
Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății în 2015: ''Nu ne trebuie nimic. Îi tratăm ca în Germania.''
Jean Chelba: ''Mecanismul de intr-ajutorare european. Erau mai mulţi salvaţi şi dacă intervenţia era la timp.''
Nicolae Bănicioiu, în octombrie 2018: ''Am vrut să fac şi să repar ceea ce credeam eu că România are nevoie. Nu ai cum să faci pentru că noi avem prostul obicei de a schimba ministrul foarte repede.''
După plecarea lui Nicolae Bănicioiu, 4 miniştri au fost la cârma Sănătăţii: Patriciu Achimaș Cadariu, Vlad Voiculescu, Florian Bodog, iar acum Sorina Pintea. Cu toţii au vorbit despre centre de arşi, spitale noi şi doctori specializaţi în tratarea acestor pacienţi.
Cinci centre noi sunt trecute în planul de guvernare anunţat de PSD: la Timişoara, Iaşi, Târgu Mureş şi două în Bucureşti, la Grigore Alexandrescu şi Bagdasar Arseni. Construcţia clădirilor în Iaşi şi Timişoara s-a terminat la finalul lui 2016. Au trecut doi ani, dar NU sunt funcţionale.
Florian Bodog: "Eu am semnat un ordin de ministru. Atât am putut să fac. O să ducem aparatura.”
Sorina Pintea: ''În decursul lunii august au fost finalizate procedurile de achiziţie pentru ultimele componente, iar livrările vor fi probabil între 6 şi 8 săptămâni.''
În prezent, la centrul din Timişoara, acolo unde ar fi trebuit îngrijit inclusiv minerul Gheorghe:
Gheorghe Noditi: "Deocamdată funcţionăm în nişte boxe care le-am improvizat în secţia pe care o avem şi acolo încercăm şi reuşim de fapt să tratăm mari arși.''
Doctorii improvizează rezerve în care îngrijesc, cât pot, pacienţii cu arsuri grave. Au învăţat cum să-i trateze, dar nu au unde şi cu ce. Iar, când situaţia este gravă, îi trimit spre Capitală. Aşa se întâmplă şi la Iaşi.
Doctor Gabriel Perianu, medic primar urgențe, purtător de cuvânt al Spitalului Sf. Spiridon: "Un mare ars presupune foarte multe lucruri pe care deocamdată nu le avem. Sunt proceduri greoaie, procedurile se desfăşoară în etape, o parte au fost deja încheiate. Aceste licitaţii urmează să se incheie la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie."
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii: ''În cursul anului 2019 ar putea fi funcţionale. De ce durează atât de mult? Întrebarea acesta mi-am pus-o şi eu. Se pare că birocrația a oprit anumite activităţi, se pare că incompetența unora a oprit anumite activități.''
Ioan Bârliba, manager: ''Încercați să găsiţi un vinovat, eu zic că e bine că s-a terminat chiar şi după 5 ani şi să vedem ce putem face în continuare.''
Managerul spitalului din Iaşi, Ioan Bârliba, nu a permis accesul camerelor video în unitatea sanitară neterminată.
De un refuz ne-am lovit şi la spitalul Bagdasar din Capitală, aici unde ar fi trebuit să înceapă construcţia unui alt centru de arşi. Managerul interimar, Cristian Toma, a răspuns cererii noastre spunând că, citez: ''Insistența dumneavoastră de a discuta despre acest subiect tinde să devină absurdă (...) Nu avem a transmite în spațiul public nicio noutate despre centrul de arşi ce urmează a fi construit la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni" București, în afara faptului că astăzi, 24.10.2018, a avut loc prima ședință de lucru, la sediul spitalului''. Aşadar, la 3 ani de la Colectiv, aici a avut loc doar o şedinţă de lucru.
Un bilanţ strigător la cer ne spune că, în aceste moment, România poate să ajute doar 11 mari arşi: 5 în rezervele noii secţii de terapie intensivă de la spitalul de Arşi şi 6 la spitalul Floreasca, în secţia deschisă în 2016 de Vlad Voiculescu.
Doctor Bogdan Oprița: ''Un pat e liber doar în perioada igienizării.”
Reporter: ”S-a întâmplat să refuzaţi pacienţi pentru că nu aţi avut locuri?”
Doctor Bogdan Oprița: ”Da, asta rămâne o problemă a sistemului, pentru că nu poţi să faci rabat de la reguli în sensul să pui paturi suplimentare sau să întrerupi igienizare.''
Barocamera spitalului Floreasca, o investiţie de peste 3,5 milioane de lei, prezentată ca fiind de ajutor în tratamentul pacienţilor cu arsuri grave, nici acum nu funcţionează. Iar după ce acum doi ani fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu avea să declare că nici nu poate fi folosită în tratarea marilor arşi, a început un proces al celor implicaţi în cumpărarea ei.
Raed Arafat: ''Clar încă nu avem capacitate să fie suficientă pentru cazurile pe care le avem în fiecare zi. Nu vorbesc de o catastrofă cu un număr mare de arşi. Clar trebuie să ducem în alte țări.''
Sorina Pintea: ''Capacitatea noastră de răspuns la marii arşi este în continuare foarte redusă.''
Abia anul acesta Ministerul Sănătăţii a finanţat programul acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cu arsuri grave: 10 milioane de lei. Însă în continuare nu avem un program al Casei de Asigurări de Sănătate care să acopere nevoile de refacere ale unui om aflat într-o astfel de situaţie.
În tot acest timp, Alexandra Furnea, rănită în incendiul din Colectiv, se luptă cu ea să îşi revină şi să supravieţuiască. Evaluată în Germania ca un caz venit din zonele de conflict armate, unde răniţii sunt trataţi cu metode improvizate, tânăra a primit acolo ajutorul medical pe care sistemul nostru de sănătate nu este în stare să i-l ofere.
"Ședințele de fizioterapie sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate doar câteva săptămâni, după care bolnavii sunt pe cont propriu. Cei mai mulți renunță să mai ceară ajutor și ajung să aibă handicapuri permanente {...} Nu există o clinică sau un centru de recuperare dedicate arșilor.
Arșii au nevoie de haine compresive pe care să le poarte cel puțin 2 ani. Sistemul de asigurări din Germania le decontează. La noi, nu se întâmplă asta. Nişte mănuși speciale pot costa 600 de euro.
Cremele și produsele de îngrijire necesare marelui ars sunt considerate „cosmetice" de către Casa de Asigurări de Sănătate, așa că nu sunt decontate. O cremă specială costă în jur de 50 de euro. Peste tot în lumea civilizată, aceste produse sunt acoperite de fondul de asigurări al bolnavului. La noi, oamenii umblă cu ulcere pe piele'' scrie tânăra pe o reţea de socializare.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, nu a vrut să comenteze situaţia.
Ca o ironie a sorţii, de câteva luni România nu mai are nici banca de piele, după ce autorităţile din sănătate au închis-o pentru că nu mai corespundea standardelor. Pacienţii care au nevoie primesc grefe de piele artificială, dar nu sunt la fel de eficiente pentru toți.
Gheorghe, românul tratat în Belgia, şi-a serbat ziua de naştere. După accidentul în care a ars, se gândeşte des la răniţii din clubul groazei.
Miner: ''Nu ştiam cum sunt arsurile, numai să trăieşti pe pielea ta durerile, usturimile.''
Jean Chelba: ''Vreau să se schimbe ceva pentru că nimeni, nimeni să nu mai păţească ce am păţit noi. Voi tinerii sunt visul, speranţa mea că veţi schimba ceva în ţara asta. Pentru ultimele mele zile şi pentru voi şi pentru tot ce se întâmplă în ţara asta.''
Alexandra Furnea: ''Viața nu merge înainte și Colectiv nu este doar un incendiu dintr-un club, petrecut în data de 30 octombrie 2015. Colectiv este în fiecare zi în multe spitale din România. În multe instituții din România. În multe suflete din România. Colectiv este de fiecare dată când un om moare pentru că medicamentul de care are nevoie nu este de găsit. România, Colectiv nu este doar al nostru, al celor care am fost acolo sau al celor care am pierdut oameni. Este și al tău.''
