Cele mai sărace comune refuză să fie ajutate cu bani de la UE. ”Eu zic că n-avem probleme”
Cele mai sărace 139 de comune din România ar putea beneficia de sprijinul unor asistenţi social, medicali, dar şi a unor mediatori şcolari pregătiţi să sprijine familiile nevoiaşe.
Şi totuşi, primarii refuză să se implice în acest proiect, care în primii doi ani ar fi susţinut de Uniunea Europeană. Aleşii nu îşi bat capul, însă, să caute personal calificat, mai ales că ulterior trebuie să îi plătească din bugetul local. 13 dintre ei s-au retras deja, după ce iniţial păreau dispuşi să încerce.
Numai în satul Bălteni din Dâmboviţa sunt peste 200 de persoane care au nevoie de sprijin din diverse motive, însă cei din administraţia locală au decis să se retragă din proiectul plătit la început din bani europeni.
Alexandru Marian, primarul comunei Conţeşti: „Nu avem fondurile necesare să susţinem acest proiect. Am mai avut proiecte de acest gen şi ne-a fost foarte greu să le ducem la bun sfârşit. Probleme financiare şi nu găsim specialişti."
De partea cealaltă oamenii sunt disperaţi.
Localnic: „Avem nevoie de asistent medical, dar primăria nu ne ajută cu nimic. A făcut aici, dar a dat faliment, avem copii la greu, câte 7 - 8 de familie."
Localnic: „Este foarte greu, trebuie să mergem şi şase kilometri cu căruţa, pe jos, dacă e zăpadă, viscol."
Din păcate, peste tot în ţară este nevoie de specialişti pe probleme sociale. Iată ce se întâmplă în comuna Brețcu din Covasna.
Reporter: „Asistent medical şi mediator şcolar există aici în comună?”
Ileana Bădiu, inspector probleme sociale: „Nu. Conform statutului, asistentului social trebuie să aibă studii de lungă durată, de specialitate, ceea ce nici măcar eu nu am. Am administraţie publică şi un post universitar de şase luni şi nu mă pot înscrie la Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali."
„Copiii merg la școală când pot”
Reporter: „Copiii merg la şcoală?”
Inspector. „Merg când pot şi când nu, nu merg ca nu au îmbrăcăminte şi e ruşine.”
Reporter: „A venit cineva de la scoala să-i întrebe de ce nu vin, să se intereseze, să vorbească cu dumneavoastră?”
Inspector: „Nu mai vine nimeni aici."
Tot în Covasna, în comuna Ghelința, viceprimarul spune că nu are fonduri pentru asistenţii social. Mai bine de 60 la sută din bugetul comunei se duce doar pe salariile celor 60 de angajaţi ai primăriei. Oricum, aici lucrurile sunt văzute într-o altă lumină.
Ilyes Botond, viceprimarul comunei Ghelința: „Eu zic că în satul nostru şi chiar şi în societatea romană nu avem probleme. Să nu luăm o persoană în plus care nu are ce să facă. ”
Repoter: „Aici au selectat cele mai defavorizare comune din ţară, de ce credeţi că v-au ales?”
Viceprimar: „Asta nu ştiu, nu pot să răspund la întrebarea asta."
La rândul lui Ministrul Muncii contrazice situaţia „din teren".
Reporter: „Ce se întâmplă cu banii dacă cineva să retrage?”
Marius Budăi, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale: „Nu există aşa ceva, nu există nicio primărie care să se fi retras din proiect."
Deocamdată autorităţile au obţinut finanţare europeană pentru primele 28 de luni ale proiectului, ca să-i plătească pe specialiştii pe care nu îi caută nimeni.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Etichete: bani europeni, fonduri europene, primari, romania,
Dată publicare:
