„Ce începe ca liniștire de moment se transformă în timp într-o închisoare”. Cum să abordăm dependenții și unde se pot trata

De ce apelează la astfel de vicii

Dependența este o incapacitate psihologică și fizică de a opri consumul anumitor substanțe, fie că vorbim de droguri, alcoolul sau tutun, chiar dacă persoana este conștientă că acestea îi fac rău.

În cazul persoanelor dependente de droguri, de pildă, substanțele psihoactive ajung în creier și au un efect psihoactiv, adică oferă o stare.

Loredana Pod, psihoterapeut și psiholog clinician specializat în adicții și codependență: „Dacă persoana are deseori stări de hiperactivare (anxietate sau furie), substanțele preferate de aceasta vor fi cele cu efect inhibitor - alcool sau canabis. Dacă persoana se confruntă mai degrabă cu stări de hipoactivitate (apatie, depresie, lipsă de energie), atunci aceasta va prefera substanțele stimulante - cofeină, nicotină, amfetamine etc. Așadar, consumul constituie o strategie de reglare emoțională.”

Citește și

Dependența de rețele sociale - cum se manifestă și de ce este greu de depășit

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Persoanele dependente își găsesc acest refugiu, de cele mai multe ori, după o traumă în istoria personală. Ceea ce este o scăpare de moment devine, în timp, o închisoare.

Loredana Pod, psihoterapeut și psiholog clinician specializat în adicții și codependență: „Fiind un mecanism de coping emoțional, singurul pe care mulți îl cunosc, acesta tinde să fie repetat, pentru că funcționează pe moment. Ce începe ca liniștire de moment se transformă în timp într-o închisoare. Cei care ajung la stadiul de dependență au o traumă sau mai multe în istoria personală. Pe de altă parte, consumul este o fugă.”

Specialiștii vorbesc despre o singură categorie de diagnostic - tulburările uzului de substanță, după ce criteriul diagnosticului dependențelor de substanțe s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.

Dr. Gabriella Bondoc, medic psihiatru primar și psihoterapeut: „Tulburările uzului de substanță presupun 11 criterii și dacă persoana îndeplinește mai mult de 2 criterii pe o perioadă de cel puțin 12 luni, semnificativ în acele 12 luni, atunci putem pune diagnosticul de tulburare de uz de substanță.”

Cum recunoaștem aceste dependențe

Pentru a produce efectul pe care și-l doresc, aceste persoane vor consuma o cantitate din ce în ce mai mare din substanță și astfel apare dependența.

Dr. Gabriella Bondoc, medic psihiatru primar și psihoterapeut: „Persoana prezintă suferință emoțională, fizică, la scăderea sau la încercările de renunțare la substanță. Apoi, persoana folosește mai multă substanță sau pe o perioadă mai lungă decât era intenționat, face eforturi repetate să încerce să se lase, sau are dorința de a încerca să se lase. O mare parte din timp este implicată în activități legate de consum. Consumul se întâmplă în pofida faptului că persoana respectivă știe că poate să aibă probleme asociate.”

Cum abordăm o persoană dependentă

Atunci când s-a instalat dependența, atât consumatorii, cât și familiile acestora trebuie să primească sprijin fie individual, fie în grupuri de suport.

Loredana Pod, psihoterapeut și psiholog clinician specializat în adicții și codependență: „Se începe cu interviu motivațional, atunci când persoana are o motivație intrinsecă scăzută pentru schimbare. Este cazul persoanelor care încă nu constientizează pe deplin că există o problemă. Abordarea holistică poate cuprinde terapie cognitiv-comportamentală, terapie somatică, tehnici de autoreglare emoțională, dezvoltarea abilităților socio-emoționale și abordarea traumei. Practicile de meditație și yoga ajută de asemenea. Prevenirea recăderilor cu identificarea triggerilor, gestionarea craving-ului și gestionarea poftei sunt de asemenea pași esențiali.”

Care sunt cauzele și factorii de risc ai acestor dependențe

Există mai mulți factori de risc atunci când vorbim despre dependențe – factori individuali, familiali, educaționali și culturali – iar toate acestea cresc probabilitatea de apariție a problemelor în sfera adicțiilor.

Loredana Pod, psihoterapeut și psiholog clinician specializat în adicții și codependență: „Factorii de risc individuali - ce țin de persoană - vulnerabilitate genetică, istoric de boală, temperament dificil, experiențe adverse în copilărie, familiali - relații disfuncționale de familie, lipsa regulilor familiei, stil parental autoritar, permisiv sau neimplicat, divorț, părinți plecați, factori de risc educaționali - neimplicarea actorilor principali din instituțiile de învățământ, ascunderea consumului pentru a nu aduce prejudicii imaginii instituției, regulementele slab implementate, și factorii de risc culturali - politici antidrog lipsă, resurse umane și instituții insuficiente cu rol de prevenție, dar mai ales de intervenție în adicții, role-model consumatori în special în social media, norme legislative slab implementate.”

Dependența fizică intervine atunci când organismul simte din ce în ce mai des nevoia de a consuma o anumită substanță și în cantități din ce în ce mai mari. Dependența psihologică, în schimb, se produce atunci când dorința emoțională sau psihologică pentru o substanță sau un comportament împing persoana spre a obține satisfacția consumului.

În ceea ce privește simptomele, acestea diferă de la o substanță la alta, spun specialiștii.

Loredana Pod, psihoterapeut și psiholog clinician specializat în adicții și codependență: „În cazul substanțelor inhibitoare apare o lentoare a mișcărilor, o stare de somnolență, amețeală, o roșeată la nivelul feței, scade coordonarea ochi-mână și orientarea în spațiu, apare o oarecare stare de euforie. În cazul substanțelor excitatorii / stimulante apare o creștere a energiei, scade pofta de mâncare și nevoia de somn. După aceste efecte stimulante urmează de obicei reversul medaliei: faza de apatie, deprimare și lipsă de energie mai pregnante.”

Unde se pot trata persoanele dependente

Loredana Pod, psihoterapeut și psiholog clinician specializat în adicții și codependență: „Atunci când se sesizează un caz de consum, primul lucru esențial este suportul, însoțit de o atitudine de non-judecată și de compasiune. Nu este vina nimănui că a dezvoltat o adicție, iar stigmatizarea, excluderea și izolarea duc adeseori doar la o agravare a situației. Apoi, persoanele pot apela la psihologul școlar pentru îndrumare, la psihologii din cabinetele private care au formare în domeniul adicțiilor, sau pot apela la centrele de stat specializate în abordarea adicțiilor (CPECA) din cadrul Agenției Naționale Antidrog, unde am profesat și eu timp de 7 ani. Există de asemenea ONG-uri care se ocupă cu problematica adicțiilor, printre care amintesc Asociația Preventis și Asociația Christiana, dar și centrele cu internare, precum Crucea Albastra sau Teen Challenge Romania.”

În țară, numărul specialiștilor și centrelor de recuperare, care să îi ajute pe consumatori, este mic. Sunt câteva în regim privat.

Dr. Gabriella Bondoc, medic psihiatru primar și psihoterapeut: „Cu siguranță diagnosticul de tulburare a uzului de substanțe trebuie pus de un psihiatru. Pentru fiecare dintre tulburările uzului de substanță există și organizații non-guvernamentale care au clinici sau servicii speciale pentru ajutorarea acestor pacienți, însă din păcate sunt mult prea puține.”

Consumul de droguri la vârste fragede

Conform unui raport național privind situația drogurilor în 2022, realizat de Agenția Națională Antidrog, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent).

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România. La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov.

În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză.

Consumul de alcool în România, scădere semnificativă în ultimii 20 de ani

În privința consumului de alcool, în România acesta a scăzut semnificativ în ultimele două decenii, de la 17,4 litri/capita în anul 2000 la 11,7 litri/capita în anul 2018, potrivit unui raport al Institutului Național de Sănătate Publică.

Consumul de alcool raportat la efectivul populației în vârstă de 15 ani și peste (consumatoare și neconsumatoare de alcool) a fost de 10,3 litri/capita (în anul 2020) față de 12,6 litri/capita (în anul 2016).

Dr. Gabriella Bondoc, medic psihiatru primar și psihoterapeut: „Alcoolul este o substanță cancerigenă de clasa I, ceea ce înseamnă că uzul repetat de alcool este asociat cu apariția unui număr foarte mare de cancere, inclusiv cancer de colon, cancer de zonă faringiană. Principala cauză de afecțiuni sunt tulburările cardiovasculare și oamenii rareori știu asta, că depășirea cantității recomandate de consum de alcool crește tensiunea arterială, crește riscul de infarct, de AVC, și oamenii de foarte multe ori nu înțeleg de unde au tensiune la vârste foarte fragede.”

Conform ultimului Raport al OMS (2018), în România, consumul de alcool raportat la efectivul populației în vârstă de 15 ani și peste (consumatoare și neconsumatoare de alcool) a fost de 12,6 litri/capita (în anul 2016). Consumul de alcool raportat exclusiv la populația băutoare a fost de 26,6 litri la bărbați și 9 litri la femei.

România, în topul UE la consumul de tutun

Eurobarometrul 2017 situează România pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia si Spania în ceea ce privește consumul de tutun. Raportul european arată ca procentul tinerilor care se apucă de fumat, respectiv cei din categoria de vârsta 15 - 24 de ani, a crescut de la 25%, cât era în 2014, la 29% în 2017.

Conform Studiului Global privind Tutunul la Adulți (GATS) 2018, în România, în 2018, 30,7% (5,63 de milioane) dintre adulții cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) au consumat curent (zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic) tutun sub orice formă. Per total, 30.2% (5.6 milioane, 39.2% dintre bărbați și 21.5% dintre femei) de adulți au fumat tutun în mod curent.

Vârsta medie de inițiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenți zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaților și 18,3 ani în rândul femeilor).

Apelează la specialiști. E mai ușor să evadezi din dependență când primești ajutor. Măcar dă un telefon și lasă pe cineva să te asculte

În caz de urgenţă, apelaţi numărul TelVerde destinat persoanelor care au probleme cu drogurile! Numărul de TelVerde al Agenţiei Naţionale Antidrog este 0.800.8.700.700. Apelurile către numerele de tip TelVerde sunt gratuite. 

Persoanele care se confruntă cu dependența de droguri pot apela, de asemenea, la centrele de stat specializate în abordarea adicțiilor (CPECA) din cadrul Agenției Naționale Antidrog.

Orice persoană interesată de renunțarea la fumat poate apela numărul TelVerde 0800.878.673 pentru a intra în legătură cu un specialist și a primi mai multe detalii.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl