Vopsitul ouălor: alternative fără riscuri la coloranții din comerț
Este Joia Mare, iar gospodinele au început să vopsească ouăle pentru Paşte. Roşii, galbene, verzi sau albastre, dar şi lucioase, în degrade sau cu aplicaţii - toate sunt vedete în zi de sărbătoare.
După preferinţe, ouăle pot fi colorate cu ingrediente naturale cum ar fi ceapa, sfecla sau varza roşie, dar şi cu vopsea sidefată, care îi încântă cel mai mult pe copii.
Mara şi Caroline vor modele deosebite, aşa că au scos din dulap hârtie creponată şi s-au apucat de treabă.
Caroline: "Le înfăşuram în hârtie creponată alături de aceste fâşii şi să le îmbibăm în oţet, le lăsăm două trei minute şi culoarea o să se prindă pe ouă."
Mara: "Avem portocaliu, verde albastru, cred că e suficient."
Ema în schimb a ales culori lucioase şi sclipitoare, peste care a lipit apoi diverse decoraţii.
Ema: "La acest ou deja am pus floricele şi furnici, o să îi mai pun o mustaţă. Aşa îmi place."
Gospodinele preferă însă varianta clasică. Doamna Viorica pune ouăle la fiert cu sfecla roşie, ca să prindă din culoarea plantei.
Viorica Robert, gospodină: "Sfecla roşie are un pigment mai accentuat. E mai sănătos, evităm coloranţii din comerţ. După aceea ca şi salata, o salată sănătoasă naturală."
Alte femei folosesc şi cojile de ceapă, care dau o nuanţă de roşu închis.
"Prima dată faci nod la capăt, punem oul aici şi alegem o frunză. Să aranjăm frunza să fie dreapta, să fie modelul frumos."
În Bistriţa se apelează şi la șerlac - o soluţie specifică zonei, făcută din răşina de brad şi alcool etilic. Se întinde pe oul fiert, apoi se lasă la uscat şi iese o culoare roz.
Elena Ciotmondă, gospodină: "Nu atacă oul şi se poate consuma în mod sănătos."
În comerţ găsim, printre altele, şi vopsea care nu necesită fierbere. Le da ouălor un aspect auriu, arămiu, perlat sau sidefat.
"Nu aveţi nevoie să fierbeţi vopseaua, ci doar să puneţi câteva picături, iar apoi să coloraţi oul în palmă."
Specialiştii ne sfătuiesc să verificăm coloranţii pe care îi folosim şi termenul de valabilitate. Atenţie mare şi dacă ouăle se sparg în timpul fierberii.
Prof. dr. Petru Alexe, Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor din Galaţi: "Această trecere a colorantului către albuş poate deveni periculoasă atunci când nu este utilizat un colorant alimentar adecvat. Este recomandat ca achiziţionarea de coloranţi să se facă numai din unităţi autorizate."
În ceea ce priveşte ouăle cei mai mulţi români le prefera pe cele de găină sau de gască. Există însă şi clienţi cu dâre de mână, care le aleg pe cele exotice. De pildă un ou de struţ, foarte bogat nutritiv, costa 100 de lei. Acesta echivalează cu 25 de ouă de găină.
Marius Fărcașiu, administrator fermă: "În perioada asta este foarte mare cerere de ouă de struţ. Fac gaură în coaja, scot conţinutul afară din el, îl consumă şi coaja o pot vopsi."
Client: "Ne-ar interesa ouăle de struţ pentru Paşti. Avem ouă de struţ între 1,2 kg şi 2 kg timpul de fierbere e undeva la o oră şi jumătate, două ore ar fi foarte frumos într-un coş un ou uriaş lângă un ou mic."
Un medic veterinar face bani de Paşte din vânzarea ouălor verzi, făcute de găinile din rasa araucană de origine americană.
Ioan Cleja, medic veterinar: "Nu au cholesterol. De Paști nu mai trebuie să le vopsim că sunt gata colorate, dacă le combini ca ouă roşii, cu ouă de alte culori."
Un astfel de ou costa 5 lei.