Viitorul UE, dezbătut la summitul de la Tallinn. Mesajul lui Iohannis

Discuţia ar urma să vizeze, vineri după-amiaza, o propunere a lui Macron cu privire la o mai bună taxare în Europa a giganţilor informatici ca Apple sau Google, acuzaţi de practici de ”oprimizare fiscală”.

”Această temă va fi cea mai controversată” la summit, în pofida faptului că nu a fost înscrisă în programul oficial, a avertizat o sursă europeană.

Dincolo de problema domeniului digital, dezbaterea despre viitorul Europei urmează să ocupe ziua de vineri, în contextul în care Europa caută o nouă cale după traumatismul votului britanic în favoarea Brexitului.

Subiectul a fost discutat la o cină informală, joi seara, de către liderii europeni, care au vorbit despre discursul lui Emmanuel Macron de marţi, la Sorbona, în favoarea unei Europe ”cu mai multe viteze” în jurul unui cuplu franco-german consolidat.

Citește și

Europa va primi 50.000 de refugiaţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Turcia

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

”Eu văd (...) în discursul preşedintelui o bună bază în vederea unei continuări a unei munci intensive între Germania şi Franţa”, a declarat joi cancelarul german Angela Merkel, apreciind că există ”un larg consens” între cele două ţări pe tema reformelor de întreprins în UE.

Iohannis: Procesul de reflecţie pentru viitorul UE este realmente pornit. Nu începem cu lucrurile tehnice, nici cu modificarea tratatelor

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Tallinn, că se poate spune acum că procesul de reflecţie pentru viitorul UE este realmente pornit, precizând că nu se va începe cu lucrurile tehnice, nici cu modificarea tratatelor.

”Este foarte realist să credem că acest proces de reflecţie pentru viitorul Uniunii este acum realmente pornit, apar idei, chiar multe idei orientate spre viitor. Deci, în loc să ne concentrăm pe linii roşii, ne concentrăm pe orizonturi, cum a spus preşedintele Juncker. Abordarea mea şi aseară a fost să încercăm să aducem Uniunea mai aproape de cetăţeni. Oricum, am început să ne pregătim pentru alegerile europene. Este clar că una din metodele cele mai la îndemână este să ne gândim să găsim poziţii sau liste europene pentru a-l face pe cetăţeanul european să voteze ceva european autentic şi în acest fel să găsim o mai bună apropiere între Bruxelles care de mulţi este văzut ca un aparat tehnic distant şi să venim în acest fel mai aproape de cetăţeanul european”, a declarat preşedintele Iohannis.

Întrebat dacă este de acord cu propunerile din pachetul Macron-Juncker sau este mai degrabă de acord cu o abordare step by step, preşedintele a răspuns: ”Atunci când se întâlnesc 28 de lideri naţionali, nu putem să spunem că toată lumea este de acord cu un pachet sau altul. Nu, aceste propuneri le considerăm inputuri bune. Fiecare vine cu aborarea proprie şi, după multe runde de discuţii, eu cred că se vor contura idei foarte bune, deci nu vreau să spun că x sau y propunere dintr-un discurs sau altul a găsit mai mulţi sau mai puţini adepţi. Important este că avem abordări orientate spre viitor, abordări orientate spre redefinirea, reinventarea Uniunii Europene”.

”Lucrurile trebuie bine gândite şi judecate. Un lucru asupra căruia ne-am înţeles foarte bine aseară a fost să nu începem de la lucruri tehnice. Tehnicalităţile se pot discuta în etapa a doua, a treia. Cum nu trebuie să începem nici cu un text de modificare a tratatelor. Trebuie să începem ca politicienii cu mintea deschisă, să discutăm, să vedem care sunt politicile pe care dorim să le definim şi după aceea să găsim metodele practice de punere în aplicare”, a subliniat Klaus Iohannis.

”Menținerea unității”

”Este necesar, desigur, să mai vorbim despre detalii, însă sunt ferm convinsă că Europa nu poate să rămână aici” şi ”că ea trebuie să se dezvolte în viitor”, a subliniat ea.

Cei doi lideri au discutat în privat, timp de o jumătate de oră, joi seara, în engleză, fără să intre în detalii ale propunerilor franceze, potrivit Palatului Elysée, şi anume cele cu privire la zona euro, cele mai sensibile pentru Berlin.

Francezului i-ar plăcea să se înfiinţeze un guvern economic al zonei euro, cu un ministru şi un buget proprii, controlat de un parlament al zonei euro.

Însă, în urma unei victorii slabe în alegerile legislative de duminică, Merkel nu are altă opţiune decât să ajungă la un acord de guvernare cu liberalii din cadrul FDP, care se opun ideilor Parisului în acest subiect.

”Văd pozitiv iniţiativele în direcţia unei Europe a Apărării şi unei Europe în care gestionăm împreună întreg ansamblul problemei politicii migraţiei”, a preferat să insiste cancelarul german.

La finalul cinei, europenii şi-au reafirmat ”voinţa puternică de a împărtăşi şi menţine unitatea” UE, declarându-se ”deschişi” ”ideilor noi” cu privire la Europa, a declarat o sursă europeană.

Premierul britanic Theresa May a participat şi ea la cină, în contextul în care Regatul Unit - aflat pe celea divorţului cu Uniunea - nu a fost invitată la întâlniri informale anterioare pe tema viitorului UE.

Potrivit unei surse europene, o întâlnire între May şi Merkel era prevăzută vineri dimineaţa.

Optimizare fiscală

Între subiectele aflate în programul summitului vineri se află securitatea cibernetică şi libera circulaţie a datelor, pe care Estonia, o mică ţară baltică aflată în avangarda domeniului digital o consideră o prioritate a UE.

Propunerea franceză vizând o mai bună impozitare a marilor grupuri în domeniul numeric urmează să permită să se lupte împotriva optimizării fiscale a acestor societăţi, care transferă profiturile realizate în întreaga Europă într-un singur stat membru - ca Irlanda sau Luxemburgul - în care beneficiază de un nivel de impozitare foarte avanatajos.

Franţa vrea să se aplice o taxă pe cifra de afaceri generată în fiecare ţară europeană şi nu asupra profitului.

Ideea a fost susţinută de aproximativ zece ţări, între care Germania, Italia şi Spania, însă Irlanda se opune aprig.

Europenii au ambiţia să se înţeleagă asupra unei abordări comune în decembrie, după care Comisia Europeană (CE) să fie însărcinată să pregătească o propunere legislativă în 2018.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5