Un recensământ efectuat în Munții Făgăraș arată că România are mai puțini urși decât susțin autoritățile
Avem mai puțini urși decât susțin autoritățile în documentele oficiale. Este concluzia unui recensământ făcut în Munții Făgăraș.
Cei care lucrează la acest proiect spun inclusiv că numărul urșilor problemă nu este atât de mare pe cât se crează impresia. Potrivit voluntarilor, aceștia pot fi identificați ușor. Studiul se bazează pe analize ADN și este mult mai exact decât raportările pădurarilor.
Timp de doi ani, între lunile august și noiembrie, biologii fundației Conservation Carpathia au bătut pădurile din Munții Făgăraș și au strâns mostre de păr și fragmente de excremete de urs, în total 1.700 de probe, pe care le-au trimis la un laborator specializat din Ljubliana, Slovenia. Astfel au identificat exact amprenta ADN a fiecărui animal din zona studiată.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cercetările arată că, de fapt, densitatea de urși în pădurile din Făgăraș - una dintre zonele cu cea mai mare populație din România - este mai mică cu aproape 25% decât cifrele oficiale. Cifre folosite de multe ori pentru a justifica numărul așa zis prea mare de urși din pădurile României. Și folosite pentru a justifica uciderea unor exemplare.
Ruben Iosif, biolog Fundația Conservation Carpathia: "Noi am obținut o densitate de 17-18 urși per suta de kilomettri pătrați. Raportările oficiale arată undeva la 21 de urși pe o sută de kilomettri pătrați. Aceste date raportate oficial sunt subiective și nu ar trebui să stea la baza managementului acestei specii în România".
Specialiștii spun că diferențele apar din cauza metodei de evaluare a populației de urs. În mod tradițional, recensământul se face pe fiecare fond cigenetic prin observare directă și prin inventarul urmelor.
Mihai Zota, director Fundația Conservation Carpathia: "Sigur că un urs circulă și e 2,3, 5 fonduri cinegetice. E posibil să fie numărat de mai multe ori".
Recensământul pe baza profilului AND este însă mult mai riguros științific. Un alt avantaj este că metoda permite identificarea corectă a urșilor care atacă gospodăriile și nu după observațiile viziuale care pot da greș.
Ruben Iosif, biolog Fundația Conservation Carpathia: "Am reușit să obținem magnitudinea urșilor problemă din zona noastră. 21-22 de urși, din cei 283, fac probleme".
Un număr iarăși mult mai mic decât cel care rezultă din numărătorile clasice.
Ministerul Mediului a anunțat că va extinde pentru toată țara recensământul urșilor pe baza amprentei ADN. Cel din Munții Făgăraș a costat peste 150.000 de euro, bani proveniți de la Comisia Europeană și din fonduri private.
