Un proiect pilot pentru îndepărtarea urșilor dă roade în unele zone din România. Despre ce este vorba
Problema urșilor a fost ignorată ani de zile, iar România a devenit țara cu cea mai mare populație de urși din Europa. În loc să-i admirăm în rezervații și parcuri naționale, primim alerte despre atacurile lor.
În Vrancea, însă, pericolul a fost îndepărtat după ce a fost aplicat un proiect pilot european care ar fi trebuit să devină strategie națională, dar nu s-a mai întâmplat asta.
Între timp, doi urși, unul în Prahova și altul în Argeș, au fost împușcați în baza ordonanței de urgență care permite aceste intervenții.
Urșii sunt periculoși în regiunile unde autoritățile îi abandonează. Și nu am fi ajuns la distrugeri și atacuri sângeroase dacă statul român ar fi montat garduri electrice, în toate zonele cu probleme. Așa cum s-a întâmplat în Vrancea, printr-un proiect european.
Deși nu este singura soluție, măsura este vitală în zonele montane. După interzicerea vânătorii din 2016, autoritățile nu au făcut altceva decât să alimenteze disputele dintre vânători și ONG-uri.
Echipa de la Inspectorul PRO a mers în Vrancea să vadă efectele proiectului pilot. Silviu Chiriac este angajat al Agenției pentru Protecția Mediului și coordonatorul Life Ursus.
Silviu Chiriac, Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea: "Am adus pentru prima oara în Romania garduri electrice. Ne-am electrocutat alaturi de ciobani, alaturi de oi și toate au fost pas cu pas și am învățat."
Peste 700 de mii de euro au fost investiți în garduri electrice, dar și în câinii ciobănești, dresați să alunge animalele sălbatice. Proiectul a vizat protejarea stânelor, pentru că sunt locurile cele mai vulnerabile.
Costel Chirilă are 400 de oi la Bârsești. A primit de la Agenția pentru Protecția Mediului gard electric cât să-și îngrădească țarcul. Unul cu patru fire extrem de eficient.
Reporter: De când aveți gardul electric, în zona protejată, v-a luat vreodată oaia?
Costel Chirilă: "Aici, la mine la stână, nu! Nu a fost. Fratele, până a montat gardul, i-au luat și lui 2 sau 3 oi! N-a avut timp să monteze tot gardul, a pus doar un fir și a trecut ursul pe dedesuput, a intrat și i-a halit o oaie!"
Alți 300 de fermieri au primit gratuit, ca și el, împrejmuiri electrice. Metoda a dat roade și unii ciobani au cumpărat apoi gard din banii lor. Investiția este de aproximativ 500 de euro pentru o stână.
Cealaltă măsură de protecție, cu câini ciobănești, s-a aplicat tot cu bani europeni și tot în Vrancea, la Lepșa de această dată.
Silviu Chiriac a înființat o crescătorie de ciobănești carpatini, rasă care alungă animalele sălbatice.
Crescătoria a donat până acum 50 de perechi de câini la stânile din Vrancea și din alte 5 județe și vrea să ajute cât mai mulți ciobani.
Silviu Chiriac, Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea: "Noi i-am adus aici când aveau 2 luni jumate – 3 luni. La noi, la canisă, i-am crescut tot lângă oi. Ajunsesem de aveam oi în țarcuri. Se imprimă faptul că ea îmi este prietenă și pe ea trebuie să o apăr."
Rezultatele se văd! Ultima statistică digitală arată că, în Vrancea, numărul pagubelor produse de urși sunt de 44 de ori mai mici decât în Harghita. Vorbim despre o bază de date care a fost introdusă în premieră de Agenția Națională pentru Protecția Mediului la inițiativa lui George Gârbacea.
George Gârbacea, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului: "Trebuie să știi unde să acționezi, nu să acționam pompieristic, ci targetat, ca să eliminăm."
Proiectul din Vrancea ar fi putut deveni strategie națională, dar Ministerul Mediului nu s-a ocupat.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: "Am văzut în planul acela de acțiune multe propuneri, niciuna nu a fost pusă în operă."
Reporter: De ce nu a fost pusă în aplicare?
Tanczos Barna: "Eu nu pot să spun de ce ceilalți nu au făcut. Pot să spun ce-am făcut noi."
George Gârbacea, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului: "Din păcate, nu toate agențiile au luat proiecte asemănătoare. E nevoie de multă pasiune. Ține mult de oamenii pe care îi ai în teritoriu."
Mihai Pop, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice: "E mare păcat, pentru că tot ce s-a făcut sunt lucruri experimentate în alte zone și testate în România, dar ele puteau fi folosite și până acum."
Și, în timp ce Ministerul nu a făcut nimic să stopeze atacurile din zonele montane, statul român a ratat șansa extinderii acestui proiect european, premiat la Bruxelles, în întreaga țară.
Etichete: gard electric, proiect pilot, proiecte europene, stana, ursi,
Dată publicare:
