Turiștii vor înțelege tradițiile multietnice ale Deltei, să se bucure de cramele și podgoriile Constanței, pentru ca, în final, să ajungă în Insula Mică a Brăilei.
Borna zero a traseului Via Dobrogeana se află pe faleza Dunării, în apropiere de biserica fortificată Precista, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu.
Laurențiu Isopescu, președinte Asociația Via Dobrogeana: „Un pic peste o mie de kilometri. Un drum care va trece prin munți, podiș, stepă, deltă, litoral sălbatic, rezervații naturale, arii protejate, locuri fabuloase.”
Via Dobrogeana pleacă de la Galați, pentru a străbate circa o mie de kilometri de frumusețe pură: Munții Măcin, cu urme de cetăți și peisaje care-ți taie răsuflarea, canalele Deltei, comunitățile lipovene și cramele renumite.
Marcel Caruz, vicepreședinte Via Dobrogeana: „O să avem puncte gastronomice locale. Acolo o să încercăm să scoatem în evidență bucătăria multietnică și multiculturală din Dobrogea. Foarte important este pentru noi ca drumețul să poată să descopere Dobrogea 12 luni pe an.”
Corespondent Pro TV: „Acesta este primul semn de pe Via Dobrogeana. Sunt aproximativ 20 de voluntari care lucrează la marcaje. Numărul lor va crește pe măsură ce traseul va înainta. Oriunde veți vedea semnul cu albastru și cu alb înseamnă că sunteți în direcția cea bună.”
Femeie: „Am parcurs Via Transilvanica integral, 1.400 de kilometri, și aș începe și aici, dacă tot avem oportunitatea asta, e la noi acasă.”
Proiectul este realizat în colaborare cu numeroși specialiști în diverse domenii, de la istorie până la geologie și educație.
Aurel Stănică, consultant istorie: „În decursul istoriei, pe aici au trecut regi, prin Dobrogea, împărați și sultani. Toți lăsând o amprentă în ceea ce înseamnă acest spațiu dintre Dunăre și Mare.”
Finanțarea proiectului se va ridica la 4 milioane de euro, din sponsorizări și donații. Marcarea traseului se va încheia în 2027.
