Tradiții de Rusalii și semnificația sărbătorii. Ce înseamnă Pogorârea Sf. Duh și ce rugăciune se rostește astăzi

Odată cu această sărbătoare din luna iunie au loc o serie de tradiții pe care românii le respectă cu sfințenie an de an, inclusiv aceea de a da de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă. Iată ce alte tradiții se respectă de Rusalii și care este semnificația sărbătorii.

Când sunt Rusaliile în 2025

Sărbătoarea Rusaliilor în 2025 cade pe 8 iunie și se mai numește și Cincizecimea sau Pogorârea Duhului Sfânt. Se sărbătorește la 50 de zile după Paște și reprezintă întemeierea Bisericii creștine.

Bugetarii au parte de o nouă rundă de 3 zile libere: duminică, 8 iunie și luni, 9 iunie, fiind zile libere legale și marcând prima și a doua zi de Rusalii.

Minivacanța de trei zile poate fi prelungită pentru cei care aleg să își ia o zi de concediu vineri, 7 iunie, pentru a lega liberele legale și pentru a profita de vremea frumoasă pentru o escapadă la munte, la mare sau pentru un city break.

Citește și

Când se virează pensiile, alocațiile și indemnizațiile, pe luna iunie. Calendarul complet al plăţilor

Ce sărbătorim de Rusalii

Conform relatărilor din Noul Testament al Bibliei, în a 50-a zi după Paște, apostolii se rugau împreună, iar Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lor. Ei au primit „darul limbilor”, adică abilitatea de a vorbi în alte limbi, și au început imediat să predice despre Isus Hristos evreilor veniți din întreaga lume la Ierusalim.

Rusaliile creștine au devenit nu doar o comemorare a pogorârii Duhului Sfânt, ci și un moment considerat drept nașterea Bisericii creștine. Deși nu se știe exact când au început creștinii să marcheze această sărbătoare, este posibil să fi fost încă din primul secol.

Duminică, 8 iunie, este sărbătoarea creștină a Rusaliilor. Numele provine din cuvântul grecesc pentekoste, care înseamnă „a cincizecea”. Sărbătoarea este celebrată în a șaptea duminică după Paște, ceea ce înseamnă, de asemenea, la cincizeci de zile după Paște — de aici și denumirea.

Deoarece data ei depinde de data Paștelui, Rusaliile este o sărbătoare mobilă, adică nu are o dată fixă. Rusaliile comemorează pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor și altor discipoli ai lui Iisus Hristos, în timp ce se aflau în Ierusalim sărbătorind Sărbătoarea Săptămânilor (Șavout). Acest eveniment important în credința creștină este descris în Faptele Apostolilor (Faptele 2:1–31), a cincea carte a Noului Testament din Biblie.

În creștinismul ortodox răsăritean, Rusaliile pot desemna întreaga perioadă de cincizeci de zile de la Paște până la Rusalii. Rusaliile mai sunt numite și „Duminica Albă” sau „Whitsunday”. La fel ca în România, în Regatul Unit, în mod tradițional, a doua zi după Rusalii este zi liberă legală. În Germania, Rusaliile sunt numite Pfingsten și adesea coincid cu începutul multor activități în aer liber și al evenimentelor de primăvară precum festivaluri și activități organizate în natură de către diverse organizații de tineret. Lunea de după Rusalii este zi liberă legală în multe țări europene.

Tradiții în prima și a doua zi de Rusalii

Există o serie de tradiții și obiceiuri în prima și a doua zi de Rusalii. De exemplu, în Duminica de Rusalii oamenii duc la biserică ramuri de tei, nuc, plop sau stejar pentru a le sfinți. Se spune că aceste ramuri au puterea de a alunga răul și bolile. Ramurile de tei sunt cele mai căutate: se spune că teiul protejează casele și gospodăriile, fiind puse la icoane.

Aceste ramuri se folosesc și ca leacuri pentru tot restul anului și se spune că au puteri vindecătoare până la Sânziene.

În a doua zi de Rusalii, Biserica Ortodoxă prăznuiește pe Sfântul Duh și se spune că cei care se ceartă de Lunea Sfântului Duh vor avea parte de certuri tot anul.

Această zi se petrece în familie, în armonie, pentru că este o zi în care blestemele se prin de oameni. Pe lângă pacea și armonia dintre semeni, e important să se rostească rugăciuni către Duhul Sfânt pentru.

Ce nu se face în ziua de Rusalii și în Lunea Sfântului Duh

În această nu e bine să înoți, să te speli, să speli rufe sau alte lucruri, pentru că se spune că Rusaliile sunt zâne ale apelor.

Totodată, de la Duminica Rusaliilor - timp de 9 săptămâni - nu se culeg plante de leac, pentru că nu au puteri.

În a doua zi de Rusalii, în unele părți ale țării, se practică obiceiuri numit „udatul nevestelor” - femeile sunt stropite cu apă (sau parfum) pentru a fi sănătoase și frumoase tot restul anului.

Tot de Rusalii se dau de pomană vase de lut sau porțelan, căni, străchini și vase de lemn împodobite cu flori și umplute cu apă, vin sau lapte.

În această zi se împodobesc și curăță morminte, aprinzând lumânările care stau aprinse pe tot parcursul slujbei.

Unele ramuri de tei de la Rusalii se păstrează peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor și grindinii.

În această zi nu e bine să mergi la câmp, pentru că Rusaliile te pot pedepsi. Totodată, nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii sau la scăldat, în păduri sau pe lângă fântâni, pentru că acolo sunt spiritele rele.

În această zi nu se muncește, iar cine o face va fi pedepsit de puterea ielelor, conform credințelor populare.

Superstiții și obiceiuri populare de Rusalii

Credința populară este că Rusaliile sunt ființe asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh și provoacă rău oamenilor care nu respectă sărbătoarea, care dorm sub pomi sau care duc apă din fântână noaptea. De aceea, în sâmbăta Rusaliilor, oamenii își pun la porți, icoane, uși sau intrările în casă ramuri verzi de tei.

Ramurile de tei au o simbolistică aparte de Rusalii: se spune că teiul ferește gospodăriile de grindină și de duhurile rele ale zânelor.

De-a lungul timpului, Rusaliile au căpătat diverse denumiri printre care: Ielele, Ursoaicele, Zânele, Fetele câmpului, Doamnele, însă toate sunt niște spirite malefice care îi pedepsesc pe cei care nu respectă sărbătoarea.

Rugăciune de Rusalii

De Rusalii, rostește această rugăciune care îți aduce sănătate, te ferește de necazuri și îți aduce binecuvântări.

„Împărate Ceresc, Preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împărţi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru.

Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăţeşte sufletele noastre, ca să putem a ne face locaş Preasfintei Treimi. Aşa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăţia noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe ele cu ungerea Ta cea atotvindecătoare.

Luminează mintea noastră, ca să cunoaştem deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinţa noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima noastră, ca să nu izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase. Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu.

Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert goneşte-l de la noi. Și ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul blândeţii şi al dreptăţii, ca îndreptând inimile cele slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci.

Și aşa, ferindu-ne de tot păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat şi a intra în Ierusalimul cel Ceresc, iar acolo a ne închina Ţie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ţie!”

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026