Este primul pas pentru curățarea și reorganizarea centrului istoric, una dintre cele mai aglomerate zone turistice din oraș. Centrul Vechi are nevoie de reparații majore, spun mulți străini după ce îl vizitează.
Pavajul denivelat îi obligă pe trecători să fie atenți la fiecare pas, în timp ce clădirile istorice își arată vârsta: multe sunt neîngrijite și cu tencuială căzută. Este primul lucru pe care îl văd străinii sosiți în Capitala noastră.
Străin: „Exteriorul clădirilor arată învechit. Dar când intri în interiorul lor se vede că este un oraș bogat, cu foarte multă istorie. Fațada clădirilor cred că este cel mai rău lucru, pentru că este primul lucru pe care îl vezi”.
Străin: „Eu sunt din Spania și este diferit, îmi place. Clădirile cred că sunt mai frumoase (în Spania), dar îmi plac diferențele.”
Centrul Istoric este cartea de vizită a unui oraș. La noi însă istoria se pierde în mizerie.
Cosmin Iordache, comerciant din Centrul Vechi: „Degeaba noi, ca restaurant, terasă, facem curat la noi, dacă pe străzi... uitați ce este. Nu poți face ceva util pentru străini dacă tu îi primești în jeg, în piatră ruptă, în mâzgălituri”.
Ciprian Ciucu: „Acum, mai multe construcții, printre care și terase din Centrul Vechi, urmează să fie demolate. Multe dintre ele „afectează vizual orașul, blochează trotuarele și creează un sentiment de dezordine”, spune primarul Capitalei.
În plus, un grup format din arhitecți și urbaniști discută despre dezvoltarea zonei.
Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților București: „Ce e bine e că lumea vine acolo. Ce e rău este că pare că nimic nu e reglementat acolo. E o gălăgie infernală. Vreau să vă zic că și în alte orașe europene, în zonele istorice, este cam aceeași densitate și învolburare de persoane, dar fondul construit este mult mai atent, mai îngrijit și nu cu atâtea firme, bannere, multe dintre ele ascund, de fapt, clădirile care unele stau să cadă.”
Cu o istorie de câteva secole, Centrul Vechi are multe clădiri incluse pe lista monumentelor istorice. Doar în această zonă sunt 180 de imobile cu risc seismic ridicat, deși activitatea economică generează anual milioane de euro.
