Tad Oelstrom, profesor Harvard: "Vedem o amenintare soft la adresa Romaniei". De ce ar trebui sa fim ingrijorati
Romania ar putea fi tinta unei amenintari 'soft', un nou tip de agresiune, diferita de cele clasice, militare, a declarat Tad Oelstrom, directorul Programului de Securitatea Nationala in cadrul John F. Kennedy School of Government, Harvard University.
Romania ar putea fi tinta unei amenintari 'soft', un nou tip de agresiune, diferita de cele clasice, militare, in care social-media si atacurile cibernetice pot fi instrumente de influentare a unor alegeri prezidentiale sau de modificare a stilului de viata actual prin avarii provocate, spre exemplu, la sistemul energetic sau chiar atacuri care sa blocheze la sol avioanele unei tari, a declarat Tad Oelstrom, directorul Programului de Securitatea Nationala in cadrul John F. Kennedy School of Government, Harvard University.
Tad Oelstrom, prezent la Bucuresti la programul international 'Securitatea in Regiunea Marii Negre', desfasurat in perioada 28 mai — 2 iunie, organizat de Serviciul Roman de Informatii, prin Academia Nationala de Informatii 'Mihai Viteazu', in parteneriat cu Universitatea Harvard si Universitatea Nationala de Informatii din Statele Unite ale Americii, a acordat un interviu pentru AGERPRES despre rolul Romaniei in regiunea Marii Negre, despre amenintarile din zona si despre o posibila reforma a NATO in raport cu noile amenintari din spatiul cibernetic.
Reporter: De fiecare data cand vorbim despre amenintari, Rusia apare in discutie. Care este principala amenintare care vine din aceasta zona? Este inca o amenintare militara sau una diferita? Am vazut alegerile din SUA cum ca Rusia ar fi avut o oarecare influenta. Romania este o tara mica, daca SUA au fost influentate de Rusia, ce sanse avem noi? Care este amenintarea, de fapt?
Tad Oelstrom: Permiteti-mi sa ma intorc in timp, cu mult inaintea dumneavoastra. Atunci cand am intrat in cadrul fortelor armate, eram cu gandul la amenintarea nucleara, Razboiul Rece Nuclear, si putem face o paralela in minte fata de ce suntem astazi, cand am vazut schimbari drastice in ce s-a intamplat sau ce se intampla in lumea amenintarilor. In plus fata de acestea, se intampla sa fie si aparitia unor instrumente foarte puternice: social-media, cyberscurity. Nu sunt decat alte unelte in geanta cu care poti influenta regiunea, cand vorbim de subiectul influentarii alegerilor, sau de posibiltatea de a afecta ceva, precum instrumente financiare sau structuri in retelele de energie, sau chiar intreruperea unor alegeri prezidentiale. Toate acestea sunt unelte pe care le vedem folosite de anumite persoane sau entitati.
Cu siguranta putem ajunge la un acord potrivit caruia cele mai multe tari suverane stabilesc capabilitatile de a intelege domeniul cyber si de a dezvolta instrumente, Rusia ar face parte dintre acestea, si noi am fi vinovati, daca vreti, de a avea unelte cu care sa operam in cyberspace — spatiul virtual.
Prin acestea putem spune ca vedem ceea ce numim o amenintare, poate mai degraba o amenintare blanda, decat una dura, dar tot amenintari sunt, de fapt. Daca as locui in Romania, astazi, cu siguranta as spune ca asta trebuie sa fie un motiv de ingrijorare pentru ca, maine, sistemul electric ar putea fi doborat, sau pietele financiare ar fi inchise, sau, asa cum am vazut in weekend, cand un posibil element de cyber ar fi inchis spatiul aerian britanic sau liniile aeriene, atunci si asta devine o amenintare a stilului nostru de viata si trebuie sa fim ingrijorati in legatura cu asta.
Reporter: Ati vazut aceste 'instrumente' folosite impotriva Romaniei, in ultima perioada?
Tad Olestrom: Nu provin din comunitatea de servicii de informatii ca sa pot face referire la incidente, dar cand ne uitam la lumea cyber sau, sa spunem, al influentei prin retele sociale sau prin retele cyber, influentam de fapt oameni. Influentam oameni cu relatari neadevarate, influentam oameni prin a-i convinge de ce e bine si ce e rau, influentam oameni prin, poate, ce s-a intamplat la alegeri sau la rezultatul alegerilor creand incertitudini. Toate fac parte, daca vreti, din acest camp de lupta, daca pot folosi termenul, care implica retelele sociale, spatiul virtual si toate formele de comunicare.
Reporter: Donald Trump, la summitul NATO din Bruxelles, nu a mentionat articolul 5 al tratatului, Angela Merkel a declarat apoi ca nu te mai poti baza pe aliati ca in trecut. Putem vorbi de o schimbare in care NATO nu mai este o solutie viabila in fata unei amenintari constante, Rusia. Rusia nu se schimba, noi ne schimbam, NATO, prin felul in care raspundem Rusiei? Cum vedeti aceste lucruri odata cu pozitia lui Donald Trump din acest moment?
Tad Olestrom: Cred ca ati mers prea departe cu interpretarea a ceea ce s-a intamplat. Nu incerc sa il apar pe presedintele Trump, dar in acelasi registru, poate ca as sustine o parte din acele afirmatii in sensul ca merita sa ne punem semne de intrebare despre ce inseamna NATO azi si daca NATO este pregatit pentru aceste lucruri pe care noi le numim amenintari si la care ar trebui sa fim atenti, si asta e valabil pentru toate tarile din cadrul NATO. Cred ca rezultatul a tuturor acestor lucruri este ca NATO va deveni mai puternic, mai degraba decat mai slab odata ce membrii inteleg toata responsabilitatea pe care ar trebui sa si-o asume fata de ceea ce se intampla in lumea spatiului virtual sau in ceea ce numim razboi hibrid.
Reporter: Statele Unite ale Americii au marit fondul pentru operatiunile din Europa. Un document oficial (Bugetul European Reassurence Initative) vorbeste despre bani alocati pentru a contracara propaganda ruseasca. Cat de tangibila este aceasta amenintare pentru Romania.
Tad Oelstrom: Va referiti la amenintari exacte si, cand folositi cuvantul amenintare, trebuie sa realizam ca e greu de definit daca propaganda ruseasca este o amenintare directa pentru Romania. As spune ca trebuie sa luati in considerare ca rusii au capabilitati performante astfel incat sa stie ce se intampla in 'atmosfera electronica' si ca, asemeni altor oameni, au capacitatea de a interveni prin propaganda si, daca acesta este cazul, trebuie sa fiti constienti de asta si sa incercati cat de bine puteti sa contracarati propaganda cand o vedeti. Nu puteti opri propaganda pentru ca va veni prin retele sociale, prin raspandirea de neadevaruri, si apoi problema devine daca o recunoastem cand o vedem si, daca o recunoastem, o contracaram printr-un raspuns puternic? Asta nu inseamna, neaparat, un raspuns impotriva rusilor. Inseamna un raspuns in domeniul mass-media, in domeniul informatiei care provine de la guvern, de la alte agentii ale tarii si acestea sunt modalitatile prin care trebuie sa va ganditi sa contracarati propaganda. Devine foarte dificil de crezut ca puteti ajunge la Rusia si sa o opriti daca, intr-adevar, se intampla ca rusii sa fie 'violatorii'. Sa recunoatem ce se intampla in lumea comunicatiilor electronice, nu exista o adresa la celalalt capat. De aceea trebuie sa fie o responsabilitate interna de a se asigura ca mesajele sunt pozitive, oneste si directe astfel incat oamenii sa le asculte pe acestea, nu ceea ce provine din alte surse din retea.
Reporter: Avand in vedere conflictul din Crimeea, situatia politica ambigua din Turcia, considerati ca Romania este singura intr-o mare care pare acum mai mult ruseasca decat independenta?
Tad Oelstrom: Nu. Pentru a explica putin, cred ca este unul din acele domenii in care Romania, in multe din cazuri, a fost lider de reactie pentru problemele de securitate din Marea Neagra. In unele cazuri, asta, puteti spune, arata ca romanii au fost singuri pentru ca au fost mai vocali. Dar Romania a fost un lider in regiunea Marii Negre, in sprijinul NATO, in sprijinul unei contributii mai ample, aratand mai multa preocupare pentru securitatea Marii Negre. Dar banuiesc ca daca mergeti in Tarile Baltice, acestia ar spune "Cum adica? Și noi am fost foarte vocali, iar noi simtim amenintarea Rusiei mai mult decat Romania". Asa ca nu as spune ca Romania este singura, Romania si-a stabilit pozitia in NATO, si-a stabilit pozitia drept un mare contributor al NATO. Acceptarea acelor parti ale scutului antiracheta si porturile din zona Marii Negre pentru NATO au fost foarte importante, dar asta nu inseamna ca e singura.
Reporter: La inceputul programului 'Securitatea in regiunea Marii Negre', un mesaj al Administratiei prezidentiale mentiona o axa Rusia-Turcia-Iran. Dumneavoastra vedeti o astfel de aliniere?
Tad Oelstrom: Cred ca trebuie intrebat care este subiectul. Este subiectul Siria si sprijinul lui Assad? Atunci as spune ca se poate observa o aliniere intre Rusia, Turcia si Iran. Daca privim alte probleme din zona Marii Negre, spre exemplu armele nucleare, nu s-ar vedea aceeasi aliniere, deoarece ai gasi o foarte independenta Rusie, cu capacitate nucleara, ai gasi un Iran, cu statutul de doritoare, si vezi Turcia drept gazda a unei parti a capacitatii nucleare de raspuns a NATO. Asadar nu le-as alinia in acest sens. Daca privim alte aspecte — economice — se poate spune ca Rusia este interesata intr-o relatie economica puternica cu Turcia, si ca Turcia este interesata de o relatie economica puternica cu Rusia. Asta nu pune Iranul la mijloc, insa, chiar daca a existat transfer mare de capabilitati militare catre Iran, lucru ce nu s-a intamplat cu Turcia. Deci nu sunt de acord cu acest aliniament pur, subiectul trebuie identificat.
Reporter: Este terorismul o amenintare mai tangibila decat este Rusia? Toata lumea vorbeste de Rusia, dar vedem cum, in ultima vreme, teroristii cauzeaza mai mult rau.
Tad Oelstrom: Sa spunem ca e mai prezenta decat amenintarea pe care o avem din partea Rusiei. Insa nu este tangibila, iar asta e partea dificila a terorismului. Pentru ca nu stim unde urmatorul terorist radicalizat, unde este acest individ, sau ce este dispus sa faca acel individ. Tot ce trebuie sa faci este sa citesti ziarele si sa vezi ca nu trece o zi fara un alt incident care este atribuit unui terorist radicalizat. Cred ca nuanta intrebarii dvs. era daca stim unde si cand si cum va interfera, interactiona sau ameninta Rusia prin aceasta forma de razboi hibrid, sau razboi cibernetic sau cum vreti sa-i spuneti. Acesta s-ar putea sa fie un caz exceptional de rau, dar poate fi ceva ce merita analizat, anume ca, in multe privinte, fie ca e vorba de Rusia, China, Coreea de Nord, te poti uita la ce se petrece pe internet astazi si la propaganda, un subiect pe care dumneavoastra l-ati adus in discutie, ca fiind subiecte pe care aceste tari sunt interesate sa le incerce ca un mod de a gasi si stabili campul de batalie in vederea unui viitor conflict. Iar in anumite cazuri, unii ar spune ca acel camp de batalie e deja activ si ca ce fac ei acum este un precursor al unei batalii mai mari. Eu nu spun ca este un precursor al unui razboi deschis — forte armate contra unor forte armate — insa definitia razboiului s-a schimbat. Unii ar spune ca e deja un camp de batalie deschis, iar ca ce se petrece astazi in spatiul acesta pregateste un nivel superior de conflict.
