Stenogramele au fost prezentate de News.ro.
„Dacă are 1200, îi bun”
Una dintre dovezile pe care anchetatorii la aduc în ceea ce priveşte priorităţile reţelei este discuţia din 25.02.2026, purtată imediat după decesul beneficiarului P.M. Interesul liderului grupului, Viorel Paşca, s-a mutat instantaneu de la moartea omului la soldul cardului său. În discuţia pe care procurorii au interceptat-o se arată că preocuparea liderului nu era cauza decesului bărbatului diagnosticat cu schizofrenie, ci cuantumul pensiei victimei şi controlul asupra cardului bancar.
Paşca Viorel-Teodor: „Ăsta are pensie? Ce pensie are?”
David Ramona-Viorica: „Dă boală.”
Paşca Viorel-Teodor: „Şi cinie ia banii lui?”
David Ramona-Viorica: „Păi intră pă card, şefu... îl aveţi acolo.”
Paşca Viorel-Teodor: „Las că verific, câtă pensie are?”
David Ramona-Viorica: „1281.”
Paşca Viorel-Teodor: „Oo, dacă are 1200 îi bun.”.
Funcţionar: „Poţi să-i faci la adresa unde ai făcut la ăla ultimu’... Că mai sunt locuri”
Pentru a încasa banii, victimele aveau nevoie de domiciliu în locaţiile reţelei. Stenogramele indică o colaborare strânsă cu funcţionari publici. La 13.03.2026, Ramona David discuta cu un funcţionar din primăria Holod despre un beneficiar fără acte. Problema era obţinerea rapidă a unui act de identitate pentru beneficiarul S. G. necesar pentru a solicita decontarea combustibilului de la DGASPC.
Funcţionar: „Îi mai facem luni un buletin. Mare lucru? Nu-i mare filozofie.”.
Funcţionar: „Poţi să-i faci la adresa unde ai făcut la ăla ultimu’... Că mai sunt locuri.”.
Buletinele erau esenţiale pentru „punerea în plată”. Investigatoarea G.A. a raportat că a fost pusă chiar ea să semneze în fals cereri pentru indemnizatii de handicap: „A semnat la îndemnul inculpatei David Ramona-Viorica în locul acestuia (pacientul C.G. - n.r.) şi l-a trimis prin intermediul unui email către Casa de Pensii Satu Mare”.
Indiferenţa medicală extremă: „No, las că îi trece!”
Interceptările documentează stări medicale de o gravitate extremă, tratate cu indiferenţă. La 17.08.2025, când un angajat (Dănuţ) îl anunţă pe Viorel Paşca în legătură cu o femeie cu crize de epilepsie:
Prima discuţie are loc la 21.13. Dănuţ îi aduce la cunoştinţă situaţia, moment în care Paşca se interesează doar dacă femeia este conştientă şi îi cere angajatului să o pună în pat, fără a lua în calcul asistenţa medicală. „No, las că îi trece! Bine!”.
După aproximativ cinci minute, Dănuţ revine cu un apel la 21.18 alarmat de faptul că starea femeii se agravează şi crizele se repetă. Reacţia lui Paşca, redată în referat, este următoarea:
„Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanţa?! Doar ... (se întrerupe). Că i-o trece!”.
Deşi angajatul insistă că persoana se află într-o stare foarte gravă, Paşca îşi menţine poziţia de refuz al intervenţiei medicale de urgenţă.
Situaţia rănilor netratate era generalizată. Manea Manuela descria într-o altă discuţie din mai 2026 un caz de la locaţia 76 „Vreau să spun că i-am desfăcut rana aia, are o rană mare şi e cangrenat peste tot piciorul. Şi vreau să zic că se vede acolo înăuntru că are viermi. [...] am stat vreo jumătate de ceas, şi am tot scos viermi de acolo cu penseta”.
De asemenea - se arată în referat - o altă sursă de obţinere a unor venituri în urma exploatării persoanelor vulnerabile provenea din ajutoarele de înmormântare.. Pentru a simplifica mecanismul de acordare a ajutoarelor de deces, Paşca Viorel-Teodor a elaborat un formular, destinat obţinerii unei manifestări de voinţă din partea persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate, prin care acestea declarau că doresc ca, în eventualitatea decesului, înhumarea să fie realizată de acesta, înscrisul fiind utilizat ulterior ca instrument pentru justificarea solicitării şi încasării ajutoarelor de deces.
Acest aspect reiese din discuţia interceptată la data de 23.02.2026 între Paşca Viorel-Teodor si Mira Balaci în cadrul căreia acesta îşi exprimă nemulţumirea cu privire la ”decizia statului român ca morţii săi să fie îngropaţi de Direcţiile de Asistenţă Socială” . Deşi îşi exprimă acordul cu privire la această decizie, motivând că în această modalitate ”scapă de cheltuială”, Paşca Viorel-Teodor susţine că toate persoanele adăpostite la Dumbrava au dat declaraţii conform cărora vor să fie îngropate în această localitate.
Cazul bărbatului bătut crunt de colegul de cameră pentru că „sforăia”
O altă practică consemnată de interceptări arată că violenţa era şi ea normalizată. Pe 02.02.2026, Manuela Manea o informează pe Delia Păcală că un beneficiara fost bătut crunt de colegul de cameră pentru că „sforăia”. Reacţia angajatelor arată lipsa totală de intenţie de a salva victima.
Manea Manuela: „Îi în comă Victor, amu! Nu să mai trezăşte! L-o lovit peste tăt.”.
Manea Manuela: „Îi fix ăsta săracu care e plin de escare! Deci ăsta nu mai are nicio şansă, în două zile moare, îţi spun!... Nu mă ating de el, că e în stare comatoasă!”.
Într-o altă interceptare, la data de 12.11.2025, în timpul unui apel telefonic, pe fundal se aude cum Ramona David urlă şi ameninţă un beneficiar care ar fi murdărit podeaua.
David Ramona: „Cine s-o p... şi s-o c... pe jos, mă? Că te bag cu capul în c.... Ba da. Te bag cu capul în c....”.
David Ramona: „Ideea este că te bat de-ţi sună apa în cap.”.
Condiţiile de trai degradante: „Or mâncat lături”
Un alt moment relevant este legat de de calitatea mâncării la locaţia Inceşti, care a provocat o epidemie de diaree printre cei peste 100 de beneficiari. Discuţia telefonică are loc la 27.12.2025 între Manea Manuela-Viorica şi Păcală Delia-Mioara despre un focar de infecţie alimentară de la Inceşti
MANEA MANUELA VIORICA: „La Inceşti nu ştiu ce s-o întâmplat acolo! Dar la Inceşti efectiv oamenii mi-o spus că or mâncat lături!”
MANEA MANUELA VIORICA: „Ăla de la Bucureşti, deci fix ăla de la Bucureşti care o avut şi el diaree 2 zile mi-o spus că o avut ceva salată... zice io am impresia că o băgat peşte în ea! Am zis ce peşte mă gândeam io, avea aşa un gust şi un miros de peşte o zis el.”
PĂCALĂ DELIA MIOARA: „Deci io îţi spun că o fost de la maioneză, de la asta salata de boeuf, cred că o pus prea multă!”
MANEA MANUELA VIORICA: „Dar la Inceşti, Delia îs o sută şi ceva! Din o sută şi ceva hai că zici că au 20, dar toţi! Toţi!? Deci toţi, în afară de două sau trei persoane, deci absolut toţi! Deci ceva o fost acolo!”
PĂCALĂ DELIA MIOARA: „...toţi diaree şi o sunat că au venit colindătorii, zic zi-le să meargă la biserică.. nu voiau să meargă la biserică că o zis că fac pă ei toţi!”
MANEA MANUELA VIORICA: „Delia, o zis către mine... azi-noapte şi azi noapte ăştia de la casa Silvia erau tăţi, tăţi în pat, deci nici nu s-or putut ridica niciunul că toţi erau c.... în pat!”
MANEA MANUELA VIORICA: „...le-am zis aşa, apuca-ţi-vă şi în casa Silvia, apuca-ţi-vă la curăţenie generală iară că ... pentru că că zic tăţi, tăţi s-au c... în pat! Începeţi de acolo şi schimbaţi aşternuturile şi faceţi curăţenie!”
Tratamente după ureche
Infiltrarea investigatoarei G.A. a oferit probe directe despre neglijarea medicală sistemică la care erau supuşi asistaţii. Deşi asociaţia găzduia persoane cu afecţiuni psihice grave, medicamentele erau administrate de personal fără nicio pregătire. Un raport al investigatoarei sub acoperire din 26.02.2026 descrie situaţia numitei „Tuţa”.
„[Tuţa] este cea care administrează medicamentele bătrânilor, deşi aceasta nu ştie nici să scrie şi nici să citească, dar are o memorie vizuală foarte bună şi cunoaşte pastilele după culoarea cutiilor. [...] La un număr de bătrâni de aproximativ 40 există o singură persoană care-i îngrijeşte, îi spală şi le administrează pastilele”.
Erorile erau frecvente şi asumate cu o lejeritate şocantă. Inculpata Manea Manuela recunoştea într-o interceptare: „E normal să mai greşeşti că-s foarte mulţi”, în timp ce Păcală Delia replicase anterior: „Nu există aşa ceva, că îs pacienţi care mor fără medicamentele astea”.
„Aici e puşcărie”
Într-o discuţie care a avut loc la data de 25 noiembrie 2025, între Manea Manuela-Viorica şi Păcală Delia-Mioara, subiectul central era situaţia unui beneficiar adus din Bucureşti şi cazat în locaţia de la Inceşti. Acesta era extrem de nemulţumit de regimul restrictiv (lipsa telefonului) şi de faptul că, deşi suferise recent o amputaţie de picior şi avea dureri mari, nu primea medicaţia necesară.
Manea Manuela-Viorica: „Ciao Delia, no hai să-ţi spun de la Inceşti ce problemă avem cu prietenul nostru, ăsta de la Bucureşti. I-o zis la fete ieri că dacă ar avea telefon la el, ar chema televiziunea pe noi, că aici e puşcărie”.
Manea Manuela raportează că, deşi s-a purtat frumos cu el, „partea proastă e că nici nu are medicamente”.Manuela afirmă că a solicitat pastilele de la Estera (Paşca Estera-Anca) şi de la Ramona (David Ramona-Viorica), dar acestea nu au fost făcute: „Păi eu tot am zis să i se facă, dar nu i s-o făcut, ce să zic”. Manea subliniază suferinţa omului: „Deci el ce ar trebui să aibă e o pastilă de circulaţie şi de durere i-am tot dat eu că amu dacă e piciorul amputat proaspăt, are dureri foarte mari”. Păcală Delia confirmă că acesta primise doar ceva de durere de la Manuela, dar „de circulaţie nu are”.
Viorel Paşca, la Tribunalul Bucureşti: Consider că am făcut bine; cu siguranţă am făcut şi greşeli neintenţionate
Viorel Paşca, liderul Asociaţiei Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă, a afirmat, joi, că din cei 400 de bolnavi găzduiţi în azile, doar circa o sută au avut venituri, dar şi acelea mici, banii pentru întreţinere fiind încasaţi din donaţii de la oameni simpli.
"Consider că am făcut bine. (...) Cu siguranţă am făcut şi greşeli neintenţionate (...). Că am fost naiv. (...) Păcat că nu vi s-au prezentat pozele făcute de mine, cum au venit oamenii din spital la noi, alea sunt poze, deci poze cum au venit, au fost de zece ori mai rău bolnavii. Dar o să vină vremea când o să prezint eu pozele cu bolnavi veniţi de la spital", a declarat Viorel Paşca, la ieşirea de la Tribunalul Bucureşti, unde se judecă cererea procurorilor de arestare preventivă a acestuia, transmite Agerpres.
Despre banii pe care i-ar fi luat de la persoanele pe care le găzduia, Paşca a spus că doar în jur de 100 dintre ei aveau venituri.
"Vreţi să vorbim despre bani? În condiţiile în care din 400 de bolnavi, cred că 100 aveau venituri, deci 25%, şi ale mici, mărunte. Cu ce bani m-am îmbogăţit sau am luat de la ei? (...) S-a stabilit, nu eu am stabilit, aşa am aflat că din surse oficiale s-a stabilit că preţul sau costurile pentru un bolnav a fost undeva la 2.000 de lei. Socotiţi 400 de bolnavi. (....) Mâncare, curent, îngrijire, toate cele. Numai pampersuri foloseam 700 de bucăţi pe zi. Socotiţi cât au costat pampersurile pe zi, 700 de bucăţi. (...) Bolnavii care au avut puţinul acela nu acopereau nici pe departe cheltuielile. Eu n-am avut bani de la bolnavi, eu am avut bani din donaţii, de la oameni simpli", a spus Paşca.
El l-a dat ca exemplu pe tatăl său, care de 20 de ani a donat în fiecare lună 10% din pensie.
Viorel Paşca a infirmat că ar avea vreo legătură cu premierul interimar Ilie Bolojan. "Nu l-am văzut în viaţa mea, n-am discutat niciodată, nu l-am văzut nici de la distanţă", a arătat acesta.
Acuzațiile aduse lui Viorel Pașca de procurori
Reţeaua coordonată de Viorel Paşca ar fi funcţionat, potrivit procurorilor, sub paravanul unei asociaţii umanitare şi de caritate, care găzduia persoane vulnerabile în mai multe imobile neautorizate din judeţul Bihor. Victimele, în special persoane fără familie, fără adăpost sau cu dizabilităţi psihice, ar fi fost recrutate, adăpostite şi menţinute într-o stare de dependenţă, iar veniturile lor — pensii, indemnizaţii, ajutoare sociale şi donaţii — ar fi fost controlate de grupare.
Procurorii îi acuză pe cei implicaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane, iar pe parcursul anchetei au fost adăugate şi capete de acuzare precum acces ilegal la un sistem informatic, operaţiuni financiare frauduloase, fals intelectual şi fals în înscrisuri.
La percheziţii, anchetatorii au ridicat sute de persoane din mai multe locaţii, iar în seiful lui Paşca au fost găsite carduri bancare pe numele victimelor şi alte mijloace de probă care, susţin procurorii, arată amploarea mecanismului de exploatare.
Şase persoane au primit mandate de reţinere de 24 de ore iar procurorii au cerut arestarea lor. Mandatele au expirat înainte ca instanţa să se pronunţe în privinţa arestării preventive.
.webp)
