Statul se împrumută masiv, dar nu creează dezvoltare. Chirițoiu: Investiții de 9% din PIB au adus doar 1% creștere economică
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, consideră că stimularea economiei prin cheltuieli publice şi-a atins limitele, întrucât o mega-stimulare de 9% din PIB a generat doar 1% creştere economică.
„România nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar. România, în 2024, a derapat, că până în 2023 eram şi noi pe trendul tuturor de a ne reduce deficitul bugetar, de a reveni spre 3%. Regulile normale asta spun: deficitul bugetar trebuie să fie maxim 3% din PIB. Toată Europa le-a depăşit în momentul de criză, dar acum toată lumea îşi revine şi se duce spre 3 sau aproape de 3. Vedem ce facem cu apărarea acum. S-ar putea să se creeze o excepţie pentru apărare. România, din păcate, în 2024, în loc s-o ia de la 5 în jos spre 3, a luat-o la 9. Banii ăştia foarte mulţi pompaţi de statul român în economie - 9% - e imens. Statul ce face? Se împrumută, dă bani oamenilor şi companiilor, ceea ce ar trebui să stimuleze creşterea economică, ar trebui să vezi... oamenii, având atâţia bani, cheltuiesc şi ar trebui să se vadă în creştere economică. La noi nu se mai vede în creştere economică. Deci, cu o mega-stimulare de 9% din PIB nu reuşeşti să generezi decât 1% creştere economică. Deci, mi se pare că instrumentul ăsta de a stimula economia prin cheltuieli publice e epuizat”, a susţinut Chiriţoiu, la o conferinţă pe teme de construcţii.
Banii care nu duc la creșterea PIB-ului contribuie la inflație și deficit comercial
Şeful autorităţii de concurenţă a subliniat că banii care nu se duc în creşterea PIB se regăsesc în inflaţie şi în importuri mai mari, ceea ce duce la adâncirea deficitului balanţei de plăţi.
„Dacă banii ăştia nu se duc în creştere de PIB, în ce se duc ăştia 9% din PIB? Păi se duc în inflaţie, deci nu se produce mai mult, dar ceea ce se produce devine mai scump, şi se duc în importuri. Deficitul de balanţă de plăţi creşte. Deci, toţi banii ăştia cu care se împrumută statul român şi-i pune în economie nu reuşesc să genereze ceva bunăstare pentru populaţie sau oricum nu generează dezvoltare economică, da, că iei tot produse româneşti, dar mai scumpe decât erau, sau iei mai multe produse din import, ceea ce e bine pentru consumatori, dar nu-ţi asigură o dezvoltare economică”, a explicat el.
În opinia sa, banii publici ar trebui să se îndrepte în special către lucrări de infrastructură, care să genereze dezvoltare economică, şi mai puţin spre partea de consum.
„Acum, exact cum o să facă Guvernul...ideal, ar trebui să păstrezi banii publici care se duc în dezvoltare economică, deci în genul de lucrări gen infrastructură care pot să-ţi genereze creştere de PIB şi, dacă trebuie să reduci cheltuieli bugetare, că trebuie să le reduci, să fie mai puţini duşi spre zonele care nu generează creştere economică, care e doar partea de consum şi care în bună măsură se duce afară, iese din ţară. Politica este exact inversă. Este întotdeauna mult mai uşor să tai investiţiile, chiar dacă ţipă unii şi alţii, dar totuşi e mai uşor să tai investiţii decât să iei din banii de consum ai celor mulţi. Ce o să facă Guvernul nu ştiu, vorbiţi cu ministrul de Finanţe luni, el este primul care trebuie să jongleze cu deciziile astea. Desigur, îi trebuie sprijin în coaliţie şi aşa mai departe”, le-a transmis Chiriţoiu constructorilor prezenţi la conferinţă.
Reducerea impozitelor pe muncă, ''nuanţarea'' aplicării taxei pe cifra de afaceri, compensarea facturilor restante pe care autorităţile publice le datorează constructorilor pentru lucrările executate cu obligaţiile fiscale ale acestora, precum şi acordarea de credite cu dobândă parţial subvenţionată sunt propunerile pe care patronatele din construcţii le vor discuta luni cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Scopul acestei întâlniri vizează continuarea unui număr cât mai mare de proiecte de infrastructură şi susţinerea dezvoltării economice a ţării.
